Promovare site gratuit

marți, 28 septembrie 2010

Cultura nucului in tara noastra – plantare – inmultire - altoire


In tara noastra, nucul este stravechi. Pana la inceputul secolului XX existau paduri si plantatii intinse de nuc in judetele Gorj, Valcea, Dambovita, Prahova, Bacau, Neamt, Iasi, Suceava.
Atat in perioada celui de-al doilea razboi mondial, cat si dupa aceea s-a remarcat o scadere masiva a numarului de pomi si a productiei de nuci. Goana dupa lemnul de nuc, dar si desele sistematizari si organizari de teritoriu, datorita colectivizarii tarii, au dus la taierea nechibzuita a acestui pom.

Nucul iubeste solurile roditoare si destul de umede, dar nu se recomanda de sadit pe locurile joase pentru ca este destul de vulnerabil la ingheturile tarzii.

Se planteaza la o distanta de circa 10 m de la pom la pom (in dependenta de parametrii terenului, aceasta distanta poate fi calculata cu mici devieri). In primii 10-12 ani, nucul poate fi indesit pe rand si intre randuri cu visin, mar si par slab viguroase.

Creste mai bine sadit din nuca, direct la locul necesar. Poate fi crescut in pepiniera si plantat dupa 2-3 ani, insa permutarea o suporta destul de greu. Pot fi saditi si nuci altoiti, procurati din magazine specializate sau de la producatori recunoscuti. Acesti pomi fructiferi dau roade dupa 4-5 ani, doar ca si costul lor va fi putin mai ridicat. De pe un hectar de livada se poate recolta pana la 1,5-2 tone de nuci, astfel incat costurile ar fi acoperite.

Materialul saditor se obtine din pepiniere, nucul se poate imulti si prin seminte “tipuri selectionate”, dar, in acest caz, caracterele soiurilor nu se transmit fidel la descendenti. Puietii portaltoi se produc in scoala de puieti, iar pentru altoire sunt buni puieti de 1-2 ani, sanatosi. Ramurile altoi se recolteaza din puieti “elita” - ele trebuie sa aiba lungimea de 50-100 cm si diametrul 8-20 mm. Materialul biologic se pastreaza, pana la altoire, stratificat in nisip umed. Puietii se scot de de la stratificare cu 10-15 zile mai repede, se fasoneaza scurtand pivatul la 20-25 cm.

Plantarea in livada se face toamna sau primavara devreme, scoaterea din pepiniere facandu-se cu 2-3 zile inainte.

Altoirea se efectueaza, de obicei, in ianuarie mecanizat. Dupa altoire, materialul se stratifica in lazi cu rumegus dezinfectat cu Topsin 0,1%, apoi se forteaza in sere speciale timp de 10-14 zile. Fortarea este terminata cand punctul de altoire este complet carusat. Plantarea puietilor altoiti se face in randuri de 90x40 cm.

Este necesar ca in timpul verii sa se faca 4-5 prasile, 2-3 udari, o fertilizare suplimentara cu 40-50 kg Na/ha, 5-7 tratamente cu zeama bordeleza 0,75-1%. La puieti se mai fac lucrari in verde de indepartare a lastarilor porniti din portaltoi si se lasa un lastar din altoi.

Deoarece altoirea nucului este o problema greoaie si inca nerezolvata pana la capat, in lume si in Romania se obtin puieti de nuc din soiuri selectionate.

Diferenta majora intre pomii de nuc altoiti si cei nealtoiti consta in urmatoarele:

§ nucii obtinuti prin altoire la masa sau in camp direct pastreaza prin altoire toate caracteristicile soiului de unde s-au recoltat ramurile si intra pe rod foarte repede. Primele nuci apar chiar din anul I dupa plantarea nucului.

§ nucii obtinuti din samanta (nuci semanate in camp) din soiuri selectionate, nu pot pastra caracteristicile soiului de unde am recoltat nucile si intra foarte greu pe rod, abia dupa 10-12 ani.

Privitor la productia de nuci obtinute, rezultate foarte bune se obtin atat de la pomii altoiti de nuc, cat si de la cei nealtoiti.

In Romania, nucul a fost si este protejat de lege. Nucii pot fi taiati in urmatoarele conditii:

§ exemplarele care au cel putin 1/3 din coroana uscata;

§ exemplarele care sunt pe suprafete unde s-a autorizat construirea de obiective;

§ exemplarele dezradacinate din cauze naturale.

Pentru fiecare nuc taiat, chiar in aceste conditii, proprietarul este obligat prin lege sa planteze la loc trei nuci tineri. Taierile la nuc se fac primavara in martie-aprilie.

Fiecare zona ecologica are in general un sortiment specific, cu soiurile formate in acele conditii. In Romania s-au obtinut soiurile Jupanesti, Geoagiu, Novaci, Pestisani, Mihaela, etc, dar si portaltoii Tg. Jiu 1, Secular si Portval.

Cerinte fata de factori de vegetatie

Principali factori care influenteaza productia la nuc sunt: lumina, caldura, apa si solul.

Lumina. Fata de lumina, nucul are cerinte mari, de aceea, reuseste numai pe terenuri cu expozitie sudica si la distanta de plantare corespunzatoare. In conditii de lumina slaba, nucul rodeste putin, coroanele se degarnisesc si pomii devin sensibili la boli.

Caldura. Fata de caldura, cerintele nucului sunt destul de mari, reuseste doar in zonele cu temperatura medie anuale de 8-11 grade Celsius, cu ierni blande si veri calduroase. Atunci cand temperaturile sunt mai mari de 35 grade Celsius, se produc arsuri pe frunze si pe fructe. In timpul iernii, majoritatea soiurilor rezista pana la -25-28 grade Celsius, dar la inceputul si sfarsitul repausului, temperaturile pot sa-i afecteze. Primavara sunt afectati amentii si chiar ramurile de rod. Sensibilitatea organelor florare in timpul infloritului este foarte mare, stigmatele degera la -0,8-1 grade Celsius, iar temperaturile de -2 -3 grade Celsius afecteaza florile si frunzele.

Apa. Fata de apa, nucul are cerinte mari, obtinandu-se productii mari in zonele cu precipitatii medii anuale de 600-700 mm/an. Faptul ca nucul consuma cantitati mari de apa se explica si prin faptul ca aceasta specie creste foarte bine pe malul apelor curgatoare. Nucul suporta perioadele de seceta, dar nu de lunga durata, deoarece are sistemul radicular destul de profund. Excesul de apa din sol si din aer este greu tolerat, in aceste conditii, nucul devine sensibil la boli si lager.

Solul. Fata de sol, cerintele nucului sunt, de asemenea, destul de mari, nucul reuseste bine pe soluri fertile si cu textura mijlocie profunda, cu pH 6-7,5. Pe solurile texturale, pe cele erodate cu strat fertil subtire, nucul creste si rodeste necorespunzator.

In primii ani, nucul este pretentios fata de azot, iar in timpul fructificarii fata de fosfor si potasiu.

Unelte profesionale pentru realizarea altoiri :



N.A.F.

duminică, 26 septembrie 2010

Nucul este considerat regele pomilor, plecand in primul rand de la denumirea sa in latina Iuglans Regia, preferand sa fie plantat intr-o livada in zon


nuc_8_b

Datorita cantitatii mari de iod pe care o degaja prin frunze nu este indicata odihna si relaxarea la umbra nucului, iar plantele anuale si perene din zona umbrita de nuc, mor.

nuc_1Ca specie pomicola nucul prezinta si alte avantaje. Desi creste lent si intra tarziu pe rod, comparativ cu alte specii, nucul este foarte longeviv traind, in medie, circa 80-100 de ani si dupa 15-16 ani da productii mari.

Coroana masiva, trunchiul puternic, coaja neteda cenusie si frumoasa in tinerete, frunzele mari de culoare verde inchis si aromate, fac din nuc una din speciile decorative de mare efect.

Aria de raspandire a nucului, mare, de la ses si pana la 700-800 m, poate aduce mari foloase cultivatorilor.

Din toate aceste cauze, nucului i s-a atribuit o lege speciala in Romania, fiind protejat de stat.

Nucul se cultiva, in primul rand, pentru fructele sale, care se consuma atat in stare proaspata, cat si prelucrate.

Miezul de nuca constituie un aliment complet si concentrat continand substante grase (52-70%), substante proteice (12-25%), zaharuri (5-25%) substante minerale (1,3-2,4%), etc.

Valoarea energetica a unui kg de miez de nuca este echivalenta cu: 1 kg paine + 0,5 kg carne +0,5 kg cartofi + 0,5 kg peste + 0,5 kg prune uscate + 1 kg pere, asigurand 6364 calorii (V. Cociu, 1983).

nuc_2Miezul de nuca este folosit in fabricarea de ulei comestibil si tehnic folosit in pictura, fabricarea cernelii tipografice, fabricarea sapunului de lux etc.

Nucile verzi, se folosesc pentru dulceturi, continand o cantitate mare de vitamina C si anume de patruzeci de ori mai mult decat sucul de portocale: dintr-un kg de coji verzi de nuca se poate extrage o cantitate de vitamina C egala cu cea extrasa din 10 kg de lamai.

Frunzele, lastarii, mugurii, scoarta si radacinile constituie un izvor de materie prima inca foarte putin folosit la noi in tara.

Odinioara, populatia la sate folosea intens vopselele extrase din frunze, lastari si scoarta de nuc pentru vopsitul lanii, bumbacului si chiar a matasii, fiind considerate vopsele netoxice si deosebit de rezistente la deodorare.

nuc_3Frunzele de nuc verzi puse la macerat in petrol lampant, constituie un bun unguient in tratarea reumatismului. Miezul de nuca este indicat pentru diabetici si pentru completarea regimului alimentar vegetarian.

Lemnul de nuc este foarte apreciat datorita calitatii sale superioare la fabricarea mobilierului de lux, in industria automobilelor de lux si in industria aeronautica.

Se considera ca nucul a rezistat perioadei glaciatiunilor numai in cateva puncte situate in centrul si vestul Asiei si in cateva depresiuni din Peninsula Balcanica si Peninsula Iberica.

Se mai intalneste inca in stare salbatica in masivele silvice din estul Turciei, in Caucaz, Irac, Iran, Afganistan, Pakistan, India, Nepal, Tibet si China precum si in cateva zone din Peru si Brazilia.

nuc_9Primele tari care au cultivat nucul au fost China, Japonia si India (inaintea erei crestine) apoi fiind preluat de europeni.

Prin luarea in cultura, nucul s-a extins mult in afara arealului sau natural, gasindu-se in prezent aproape in toate tarile cu climat temperat.

Deoarece altoirea nucului este o problema greoaie si inca nerezolvata pana la capat, in lume si in Romania se obtin puieti de nuc din soiuri selectionate.

Diferenta majora intre pomii de nuc altoiti si cei nealtoiti consta in urmatoarele: nucii obtinuti prin altoire la masa sau in camp direct pastreaza prin altoire toate caracteristicile soiului de unde s-au recoltat ramurile si intra pe rod foarte repede .

Primele nuci apar chiar din anul I dupa plantarea nucului. Nucii obtinuti din samanta (nuci semanate in camp) din soiuri selectionate, nu pot pastra caracteristicile soiului de unde am recoltat nucile si intra foarte greu pe rod, abia dupa 10-12 ani.

Atat la pomii plantati primavara, cat si la cei plantati toamna, taierile de formare incep primavara devreme, in martie - aprilie si se aplica in toata perioada de crestere. Prin aplicarea lor se urmareste formarea cat mai rapida a unei coroane luminate si aerisite, garnisita cu numeroase ramuri de semischelet si de ro

Cateva soiuri de nuc romanesc


Victoria Soi autohton, cu pomi de vigoare mijlocie, si fructe de marime mijlocie care au o forma

ovoida. Coaja este de culoare cenusiu-galbui...

Susita Este un soi autohton, cu pomi de vigoare mica, si fructe mari, de forma ovoida. Coaja este

de culoare galbuie...

Germisara Pomul este de vigoare mica, iar fructele sunt mari, ovoide, cu varful prelung ascuţit.

Coaja, de grosime mijlocie, este neteda si...

Jupanesti Pomul este de vigoare mijlocie, iar fructele de forma oval alungita cu varful

proeminent sunt de marime mijlocie. Coaja este neteda...

Sibisel precoce Pomul este semiviguros si are inflorire tarzie. Fructele sunt mari, ovoidale.

Coaja este cafeniu-deschis, destul de subţire...

N.A.F.

sâmbătă, 11 septembrie 2010

Cresterea si rodirea ( partea a III-a )


Ramurile de schelet:

- sunt viguroase, puternice, nu formeaza arcade de rodire

Ramurile anuale:

- sunt scurte , groase, cu maduva mare

Mugurii:

- la nuc se formeaza 3 tipuri de muguri si anume: vegatativi, micsti femeiesti si amenti
- muguri vegetativi sunt plasati in treimea superioara si mijlocie a ramurii
- mugurii amenti sunt plasati in treimea mediana a ramurii
- mugurii micsti femeiesti in mugurele terminal al ramurii si mai putin in mugurii subterminali
- mugurii vegatativi si mugurii amenti se formeaza primavara devreme
- inductia florala in mugurii micsti femeiesti are loc toamna tarziu, astfel incat mugurii indusi intra in iarna in faza de tarus

Frunzele:

- nucul are frunze mari, imparipenat compuse, cu 5 - 9 foliole, eliptice sau obovate, glabre, pergamentoase, cu marginea intreaga sau putin dintata
- culoarea frunzelor mature este verde inchis, iar cea a celor tinere este verder deschis
- frunzele de nuc au un continut ridicat in uleiuri eterice si emana un miros placut, caracteristic

Florile:

- nucul find o specie unisexuat monoica, formeaza doua tipuri de flori: flori barbatestisi flori femeiesti
- florile barbatesti suntgrupate in inflorescente numite amenti si se afla la partea bazala a ramurilor din anul precedent si sunt compuse din 100-160 de flori
- florile femeiesti apar solitare sau grupate cate 2-3 sau mai multe in varful lastarilor ce rezulta din mugurii micsti femeiesti

Fructul:

- din punct de vedere botanic, fructul la nuc este o pseudodrupa
- fructul la nuc se compune dintr-un invelis exterior verde (epicarp), dintr-o coaja tare (endocarp), si miezul (samanta)
- coaja verde acopera nuca pana la maturitate
- interiorul valvelor este incomplet compartimentat de 2 pereti in 4 lobi

Samanta:

- in interiorul valvelor se gaseste o samanta formata din doua cotiledonate, divizate fiecare in 4 lobi si prevazute cu numeroase incretituri
- samanta este invelita de un tegument subtire, a carui culoare poate fi galbena sau maronie, cu diferite nuante
- soiurile considerate valoroase sunt acelea care au un procent de miez de peste 50 %

N.A.F.

vineri, 3 septembrie 2010

Cresterea si rodirea ( partea a II-a )


Sistemul aerian. Tulpina

Nucul face parte din grupa pomilor mari, ce pot atinge peste 25 m inaltime. Cresterea in

inaltime depinde de soi si sistem de cultura. Viteza de crestere a tulpinii este maxima in primii

ani de viata( 3 - 8 ), dupa care pomi cresc lent, lungimea cresterilor anuale fiind de numai 10 - 15 cm.

Trunchiul, are de obicei forma cilindrica, cu scoarta neteda, lucioasa, cenusiu verzuie sau

cenusiu albicios la pomi tineri, iar la cei maturi scoarta poate prezenta crapaturi adanci, lungi,

uniforme, formand placi late, ce nu se exfoliaza. Diametrul trunchiului la colet poate ajunge la

1-1,5 m la pomii izolati si 3-5 m la pomii plantati des.

Coroana

Nucul formeaza in mod normal o coroana mare, fiind alcatuita din numeroase ramuri de

schelet de diferite ordine. Ramificatia sete saraca, mai ales in interiorul coroanei, sistemul de

ramificare fiind dihotomic. In functie de soi si sistemul de cultura, nucul formeaza coroane

globuloase, semisferice conic rasturnate, etc.

N.A.F.

joi, 2 septembrie 2010

Cresterea si rodirea (part I )


Sistemul radicular

- important pentru eficienta dorita a lucrarilor agrotehnice aplicate in livezi;
- nucul are radacinile repartizate la adancimea de 20 - 80 cm si numai pe nisip[uri ajung la 140
cm,
- pe solurile podzolice, adancimea maxima este de 80 cm, iar celelalte tipuri de sol de 110 cm,
- solurile cu apa freatica din luncile raurilor, obliga sistemul radicular la o adaptare speciala,
- radacinile nu intra in zona apei freatice radacinile oprindu-se la o anumita distant ade apa iar cresterea continua pe orizontal sau chiar la suptafata,
- in plan orizontal, radacinile pot depasi de 4 - 7 ori raza coroanei,
- desimea maxima a radacinilor se afla la 3 - 4 m de trunchi,
- radacinile active ale nucului sunt multe si lipsite de perisori absorbanti, functiile acestora fiind indeplinite de micorize,
- radacinile nucului cresc pana la temperaturi de - 4 grade C,
- pentru reluarea cresterii sunt necesare temperaturi de + 5 grade,
- cresterea se realizeaza in trei valuri: decembrie - ianuarie (daca temperatura nu coboara sub - 4 grade C ), aprilie - iulie si septembrie - octombrie,
- puieti de nuc, in anul I formeaza un pivot puternic, lung de 0,4 - 0,6 m, bogat in tesuturi parenchimatoase,
- in ani urmatori , ritmul de crestere al radacinilor se reduce treptat.

N.A.F.