In tara noastra, nucul este stravechi. Pana la inceputul secolului XX existau paduri si plantatii intinse de nuc in judetele Gorj, Valcea, Dambovita, Prahova, Bacau, Neamt, Iasi, Suceava.
Atat in perioada celui de-al doilea razboi mondial, cat si dupa aceea s-a remarcat o scadere masiva a numarului de pomi si a productiei de nuci. Goana dupa lemnul de nuc, dar si desele sistematizari si organizari de teritoriu, datorita colectivizarii tarii, au dus la taierea nechibzuita a acestui pom.
Nucul iubeste solurile roditoare si destul de umede, dar nu se recomanda de sadit pe locurile joase pentru ca este destul de vulnerabil la ingheturile tarzii.
Se planteaza la o distanta de circa 10 m de la pom la pom (in dependenta de parametrii terenului, aceasta distanta poate fi calculata cu mici devieri). In primii 10-12 ani, nucul poate fi indesit pe rand si intre randuri cu visin, mar si par slab viguroase.
Creste mai bine sadit din nuca, direct la locul necesar. Poate fi crescut in pepiniera si plantat dupa 2-3 ani, insa permutarea o suporta destul de greu. Pot fi saditi si nuci altoiti, procurati din magazine specializate sau de la producatori recunoscuti. Acesti pomi fructiferi dau roade dupa 4-5 ani, doar ca si costul lor va fi putin mai ridicat. De pe un hectar de livada se poate recolta pana la 1,5-2 tone de nuci, astfel incat costurile ar fi acoperite.
Materialul saditor se obtine din pepiniere, nucul se poate imulti si prin seminte “tipuri selectionate”, dar, in acest caz, caracterele soiurilor nu se transmit fidel la descendenti. Puietii portaltoi se produc in scoala de puieti, iar pentru altoire sunt buni puieti de 1-2 ani, sanatosi. Ramurile altoi se recolteaza din puieti “elita” - ele trebuie sa aiba lungimea de 50-100 cm si diametrul 8-20 mm. Materialul biologic se pastreaza, pana la altoire, stratificat in nisip umed. Puietii se scot de de la stratificare cu 10-15 zile mai repede, se fasoneaza scurtand pivatul la 20-25 cm.
Plantarea in livada se face toamna sau primavara devreme, scoaterea din pepiniere facandu-se cu 2-3 zile inainte.
Altoirea se efectueaza, de obicei, in ianuarie mecanizat. Dupa altoire, materialul se stratifica in lazi cu rumegus dezinfectat cu Topsin 0,1%, apoi se forteaza in sere speciale timp de 10-14 zile. Fortarea este terminata cand punctul de altoire este complet carusat. Plantarea puietilor altoiti se face in randuri de 90x40 cm.
Este necesar ca in timpul verii sa se faca 4-5 prasile, 2-3 udari, o fertilizare suplimentara cu 40-50 kg Na/ha, 5-7 tratamente cu zeama bordeleza 0,75-1%. La puieti se mai fac lucrari in verde de indepartare a lastarilor porniti din portaltoi si se lasa un lastar din altoi.
Deoarece altoirea nucului este o problema greoaie si inca nerezolvata pana la capat, in lume si in Romania se obtin puieti de nuc din soiuri selectionate.
Diferenta majora intre pomii de nuc altoiti si cei nealtoiti consta in urmatoarele:
§ nucii obtinuti prin altoire la masa sau in camp direct pastreaza prin altoire toate caracteristicile soiului de unde s-au recoltat ramurile si intra pe rod foarte repede. Primele nuci apar chiar din anul I dupa plantarea nucului.
§ nucii obtinuti din samanta (nuci semanate in camp) din soiuri selectionate, nu pot pastra caracteristicile soiului de unde am recoltat nucile si intra foarte greu pe rod, abia dupa 10-12 ani.
Privitor la productia de nuci obtinute, rezultate foarte bune se obtin atat de la pomii altoiti de nuc, cat si de la cei nealtoiti.
In Romania, nucul a fost si este protejat de lege. Nucii pot fi taiati in urmatoarele conditii:
§ exemplarele care au cel putin 1/3 din coroana uscata;
§ exemplarele care sunt pe suprafete unde s-a autorizat construirea de obiective;
§ exemplarele dezradacinate din cauze naturale.
Pentru fiecare nuc taiat, chiar in aceste conditii, proprietarul este obligat prin lege sa planteze la loc trei nuci tineri. Taierile la nuc se fac primavara in martie-aprilie.
Fiecare zona ecologica are in general un sortiment specific, cu soiurile formate in acele conditii. In Romania s-au obtinut soiurile Jupanesti, Geoagiu, Novaci, Pestisani, Mihaela, etc, dar si portaltoii Tg. Jiu 1, Secular si Portval.
Cerinte fata de factori de vegetatie
Principali factori care influenteaza productia la nuc sunt: lumina, caldura, apa si solul.
Lumina. Fata de lumina, nucul are cerinte mari, de aceea, reuseste numai pe terenuri cu expozitie sudica si la distanta de plantare corespunzatoare. In conditii de lumina slaba, nucul rodeste putin, coroanele se degarnisesc si pomii devin sensibili la boli.
Caldura. Fata de caldura, cerintele nucului sunt destul de mari, reuseste doar in zonele cu temperatura medie anuale de 8-11 grade Celsius, cu ierni blande si veri calduroase. Atunci cand temperaturile sunt mai mari de 35 grade Celsius, se produc arsuri pe frunze si pe fructe. In timpul iernii, majoritatea soiurilor rezista pana la -25-28 grade Celsius, dar la inceputul si sfarsitul repausului, temperaturile pot sa-i afecteze. Primavara sunt afectati amentii si chiar ramurile de rod. Sensibilitatea organelor florare in timpul infloritului este foarte mare, stigmatele degera la -0,8-1 grade Celsius, iar temperaturile de -2 -3 grade Celsius afecteaza florile si frunzele.
Apa. Fata de apa, nucul are cerinte mari, obtinandu-se productii mari in zonele cu precipitatii medii anuale de 600-700 mm/an. Faptul ca nucul consuma cantitati mari de apa se explica si prin faptul ca aceasta specie creste foarte bine pe malul apelor curgatoare. Nucul suporta perioadele de seceta, dar nu de lunga durata, deoarece are sistemul radicular destul de profund. Excesul de apa din sol si din aer este greu tolerat, in aceste conditii, nucul devine sensibil la boli si lager.
Solul. Fata de sol, cerintele nucului sunt, de asemenea, destul de mari, nucul reuseste bine pe soluri fertile si cu textura mijlocie profunda, cu pH 6-7,5. Pe solurile texturale, pe cele erodate cu strat fertil subtire, nucul creste si rodeste necorespunzator.
In primii ani, nucul este pretentios fata de azot, iar in timpul fructificarii fata de fosfor si potasiu.
Unelte profesionale pentru realizarea altoiri :N.A.F.
