Datorita sistemului de cultura extensiv, practicat in majoritatea tarilor cultivatoare de nuci (exceptie S.U.A si Franta) nu se cunosc exact suprafetele cultivate cu nuc, numarul pomilor si productia de fructe, in majoritatea situatiilor, fiind stabilite prin evaluare. Comparativ cu alte plante pomicole suprafetele ocupate cu plantatii comerciale de nuc sunt mai mici si in putine tari.
In ultimii ani productia mondiala anuala de nuci depaseste volumul de 1200 mii tone. Fata de media anilor 1950-1960 volumul productiei anuale s-a dublat, iar in ultimii 10 ani a crescut de la 793,6 mii tone in 1980 pana la 1221 mii tone in 2001.
Pe continente, cele mai mari productii in perioada 1999-2001 s-au inregistrat in Asia ( 640,40 mii tone) o crestere fata de media 1980-1990 cu 51,9%, America de Nord (231,6 mii tone) cu o crestere fata de media 1980-1990 cu 11,9% si America de Sud (24,27 mii tone) cu o crestere fata de medie1980-1990 cu 47,7%.
In Europa si Africa productiile medii au scazut de la 236,65 mii tone, inregistrate in perioada 1980-1990, la 234,47 mii tone, in perioada 1999-2001 in Europa si respectiv de la 32,65 mii tone la 12,35 mii tone in Africa (Tabelul 1)
| Tabelul 1. Evolutia productiei de nuci pe continente, recalculat la nuci in coaja, mii tone | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Continutul | Media 1980-1990 | Nivelul productiei in anii | Media 1999-2001 | Procentul de crestere | ||
| 1999 | 2000 | 2001 | ||||
| Asia | 231,67 | 604,62 | 650,25 | 667,40 | 640,40 | 151,90 |
| America de Nord | 195,18 | 254,00 | 216,82 | 225,00 | 231,60 | 111,9 |
| America de Sud | 17,01 | 23,75 | 24,92 | 24,14 | 24,27 | 147,7 |
| Europa | 236,29 | 145,47 | 280,23 | 277,75 | 234,47 | 99,20 |
| Africa | 32,65 | 13,00 | 12,00 | 12,00 | 12,33 | 37,70 |
Sursa: FAO
Principalele tari producatoare de nuci pe plan mondial la momentul actual sunt China si S.U.A, care impreuna produc peste 43% din productia mondiala. Cantitati mari se produc in Iran si Turcia, urmate la distanta mare de Ucraina, Franta, Romania si alte tari.
| Tabelul 2. Principalele tari producatoare de nuci de pe glob si productia medie, recalculat la nuci in coaja, mii t | ||||
|---|---|---|---|---|
| Tara | Nivelul productiei in anii | |||
| 1999 | 2000 | 2001 | 2002 | |
| China | 275,0 | 300,0 | 330,0 | 320,0 |
| S.U.A | 254,0 | 216,0 | 225,0 | 249,5 |
| Iran | 142,8 | 140,0 | 135,0 | |
| Turcia | 120,0 | 122,0 | 122,0 | 68,0 |
| Ucraina | 41,1 | 49,9 | 520 | |
| India | 30,0 | 31,0 | 31,0 | 32,0 |
| Franta | 23,0 | 27,8 | 27,0 | 30,0 |
| Romania | 32,5 | 25,0 | 25,0 | |
| Grecia | 24,4 | 22,1 | 20,0 | |
Sursa: FAO
Nucul este raspandit si in multe alte tari, dar productiile obtinute sunt comparativ mici si se folosesc pentru uz intern. Principalele cai de modernizare a culturii nucului in scopul sporirii productiei si imbunatatirii calitatii sunt ameliorarea genetica si intensificarea producerii nucilor.
Obiectivele principale in programele de ameliorare cunoscute prevad crearea unor noi soiuri de mare productivitate si rodire timpurie, dezmugurirea si inflorirea tarzie pentru a reduce pericolul brumelor tarzii, toleranta la atacul de bacterioze si antracnoza nuci mari si procent ridicat de miez (peste 45%); coaja subtire, care se sparge usor.
Intensificarea cultivarii nucului este posibila prin implementarea unor sisteme de cultura moderne si folosirea soiurilor cu fructificare din mugurii laterali. Astfel de sisteme sunt deja elaborate in Franta si alte tari, care deja la anul 5 dupa plantare asigura o productivitate a plantelor de 3 t/ha, urmand ca pe viitor sa creasca.
Sortimentul de nuc utilizat pe plan mondial este destul de restrans comparativ cu alte specii pomicole. Fiecare zona ecologica are, in general, un sortiment specific, cu soiuri create in aceleasi conditii.
In vederea imbunatatirii sortimentului de nuc in majoritatea tarilor cultivatoare continua selectia si studiul tipurilor valoroase in populatiile autohtone, in mai multe tari, printre care S.U.A, Franta, Ungaria, Italia, Romania si altele se realizeaza programe speciale de ameliorare genetica in vederea crearii unor noi soiuri cu valori superioare celor externe.
Comercializarea nucilor
Ca produs de export nucile tot mai mult sunt solicitate pe piata mondiala, pentru unele tari comertul cu nuci prezinta un capitol important pentru economia nationala.
Volumul productiei de nuci realizata la export pe plan mondial in ultimii ani atinge 250 mii tone, inclusiv 90 mii tone nuci in coaja.
Cele mai mari tari exportatoare de nuci si miez de nuca de pe glob sunt S.U.A, China, Franta, India si altele.
| Tabelul 3. Principalele tari exportatoare si volumul exportului de nuci, recalculat la nuci in coaja, mii t | ||||
|---|---|---|---|---|
| Tara | Nivelul productiei exportate in anii | |||
| 1999 | 2000 | 2001 | 2002 | |
| China | 29,395 | 32,500 | 33,000 | 25,000 |
| S.U.A | 98,199 | 103,273 | 108,611 | 104,595 |
| India | 12,000 | 15,500 | 14,000 | 17,000 |
| Turcia | 500 | 500 | 500 | 500 |
| Cili | 8,700 | 10,000 | 10,500 | 11,000 |
| Italia | 1,800 | 1,500 | 1,000 | 1,000 |
| Total | 171,097 | 186,273 | 186,611 | 182,095 |
Sursa: FAO
Principalii importatori al nucilor si miezului de nuci sunt tarile Comunitatii Europene, Japonia, Canada, Brazilia, Israelul, Australia si altele.
Cea mai mare tara exportatoare de nuci in coaja este S.U.A (aproape 2/3 din vanzari), majoritatea productiei fiind realizata in tarile Comunitatii Europene (peste 80%). Franta anual vinde la export peste 8 mii tone nuci in coaja.
Cantitati comparativ mici de nuci in coaja vand la export Cili, China, Bulgaria, Ungaria si Republica Moldova. Productia carora nu-i omogena din cauza polimorfizmului pronuntat a plantatiilor, ca rezultat a inmultirii indelungate a nucului prin semanare directa a nucilor.
Cea mai mare cantitate de miez de nuci realizata pe piata mondiala este de origine americana (peste 20% din vanzari).
Cantitati mari de miez de nuci pe piata mondiala realizeaza China, India, Romania, Republica Moldova.
Cel mai mare importator al miezului de nuca din S.U.A este Japonia, care absoarbe aproape o jumatate din productia exportata. Miezul de nuci din S.U.A este cumparat si de tarile Comunitatii Europene, Canada, Israel si Coreea de Sud.
China este al doilea mare exportator de miez de nuci pe piata mondiala. Cea mai mare parte a acestei productii este cumparata de tarile europene (5 mii tone), Japonia, S.U.A si Canada.
Al treilea exportator de miez de nuci pe piata europeana este India, care in ultimii ani are o concurenta tot mai mare din partea Republicii Moldova, aparuta recent pe piata cu productie calitativa la un pret rezonabil.
In ultimii ani promoveaza exportul miezului de nuci pe piata europeana Romania, Bulgaria, Ungaria.
Principalii importatori de miez de nuci pe plan mondial sunt Franta, Germania si Anglia, ceva mai putin cumpara aceasta productie Canada si Australia.
Principalii furnizori de miez de nuci pe piata europeana sunt China, S.U.A, Republica Moldova si India.
Situatia din Republica Moldova
Producerea nucilor
In Republica Moldova, conform datelor recensamantului plantatiilor pomicole din 1994, exista peste 2,2 ml pomi de nuc dintre care peste 85% in plin rod.
Desi nu dispunem de date concrete privind productiile anuale de nuci, consideram totusi ca cele 6,5-9,5 mii tone miez de nuci anual realizate la export, echivaleaza o productie de cel putin 25-27 mii tone nuci in coaja.
Cultivat din timpuri stravechi in tara noastra nucul este raspandit mai mult ca pom izolat, mai rar in grupe mici sau alei. Se cunosc putine plantatii de tip livada, dar nici acelea nu ocupa suprafete prea mari.
Fiind inmultit pana nu demult in exclusivitate din seminte, plantatiile de nuc reprezinta un polimorfism pronuntat, ceea ce nu intotdeauna corespund cerintelor practice. Printre numeroasele tipuri se intalnesc pomi cu fructe mici costelive, cu coaja groasa din care miezul se separa anevoios. In plantatii pomii se deosebesc mult dupa rezistenta la ger si maladii, dupa productivitate si calitatea nucilor.
In ultimii ani se intreprind masuri organizatorice si practice de intensificare a productiei de nuci in tara noastra prin trecerea la tehnologia de producere a nucului pe baza de soi.
Conform Legii nucului pe viitor la infiintarea plantatiilor de nuc vor fi folositi numai pomi altoiti de soiuri omologate cu productivitate inalta si nuci de calitate superioara. Materialul saditor de soiuri omologate - Chisinau, Calarasi, Corjeuti, Schinoasa, Costiujeni, cat si a soiurilor perspective - Cazacu, Cogilniceanu si altele asigura intrarea plantatiilor pe rod la al 4-5 an dupa plantare, sporirea productivitatii plantatiilor infiintate (2,0-2,5 t/ha) in varsta de 9-10 ani, productie marfa uniforma (dar fiind posibila recoltarea pe soiuri) de calitate superioara.
Folosirea rationala a factorilor de intensificare, a masinelor si agregatelor de intensificare, nu numai la ingrijirea plantatiilor, dar si la prelucrarea productiei de nuci (decojire, spalare, uscare, separarea miezului) asigura acestei specii nucifere o rentabilitate sporita. Infiintarea noilor plantatii de nuc cu soiuri omologate si productiei competitiva pe piata externa, folosirea pe larg a realizarilor tehnico-stiintifice in nucicultura este obiectivul principal al sporirii productiei de nuci in tara noastra si a organizarii unei baze solide de export a nucilor.
In vederea imbunatatirii sortimentului, continua selectia si studiu unor hibrizi naturali din populatiile autohtone obtinerea unor noi soiuri superioare celor existente folosind metodele selectie clasice.
Comercializarea nucilor
Republica Moldova a devenit in ultimii ani un furnizor mare de miez de nuci pe piata europeana. In cantitati mici agentii economici realizeaza la export si nuci in coaja.
| Tabelul 4. Exportul productiei de nuci din Republica Moldova in ultimii 4 ani (tone) | ||
|---|---|---|
| Anul | Miez de nuca | Nuci in coaja |
| 1999 | 6,518 | 775 |
| 2000 | 6,054 | 189 |
| 2001 | 6,536 | 200 |
| 2002 | 9,628 | 929 |
Sursa: Departamentul Vamal al Republicii Moldova
Cantitatea de miez de nuca recalculata la coeficientul 3,3 in nuci cu coaja este echivalent cu peste 20,0 mii tone in anul 2000 si 32,7 mii tone nuci in coaja in anul 2002.
Desi Republica Moldova vinde miez de nuci si nuci in coaja in peste 25 de tari, principalii importatori al acestei productii sunt Franta, Austria, Germania, urmate de Grecia, Spania, Italia si alte tari.
Datorita cresterii exportului miezului de nuci consumul intern este scazut si nu depaseste 3000 tone.
In Republica Moldova exportul productiei de nuci (nuci in coaja sau miez) este organizat de mai multi agenti economici, care colecteaza nucile, separa miezul, gradeaza si ambaleaza produsul. Produsul este procurat de mai multe firme straine in baza unor contracte de lunga durata. Mai multi agenti economici, care comercializeaza productia de nuci, isi dezvolta o infrastructura corespunzatoare, construind frigidere, amenajand sali speciale operationale, inzestrate cu utilaj special si linii moderne de prelucrare a productiei.
Pretul la miez de nuca in ultimii ani difera mult. In primul trimestru al anului 2001 la achizitionarea a 2339 tone de miez de nuca, pretul mediu a fost de 2870 $/tona, in Spania - cu 3260 $/tona, in Germania - cu 3070 $/tona, in Austria - cu 2990 $/tona, in Franta - cu 2740 $/tona (preturi medii declarate la vama).
| Tabelul 5. Consumul intern aparent de nuci in coaja (tone)* | |||
|---|---|---|---|
| Anul | Productia | Export | Consumul intern |
| 1999 | 24,484 | 22,284 | 2,200 |
| 2000 | 23,767 | 20,167 | 3,600 |
| 2001 | 23,295 | 21,765 | 1,530 |
| 2002 | 33,800 | 32,700 | 1,100 |
Nota: * - La calcularea consumului domestic a fost folosit coeficientul 3,3 pentru a exprima cantitatile de miez de nuca in cantitati de nuci in coaja.
Sursa: Ministerul Agriculturii si Alimentatiei din Republica Moldova
Dat fiind, ca in ultimii ani producatorii asigura o ingrijire mai buna nu numai a plantatiilor de nuc, dar si a arborilor razleti, putem prognoza o sporire considerabila a volumului productiei anuale chiar in viitorii 2-3 ani, care va depasi 30-32 mii tone. Mai mult ca atat in ultimii ani se infiinteaza noi plantatii de nuc cu pomi altoiti care, condusi conform unor tehnologii moderne, fara dor si poate vor contribui la sporirea productiei in tara noastra si totodata la sporirea volumului productiei exportate.
Cantitatile importate mici din Franta, Grecia, Ucraina si Turcia reprezinta reexport si in calculele noastre nu intra.
N.A.F.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu