In tara noastra nucul este stravechi. Pana la inceputul secolului XX forma paduri si plantatii intinse in judetele Gorj, Valcea, Dambovita, Prahova, Bacau, Neamt, Iasi, Suceava.
Atat in perioada celui de-al doilea razboi mondial cat si dupa aceea s-a remarcat o scadere masiva a numarului de pomi, cat si a productiei de nuci. Goana dupa lemnul de nuc, dar si desele sistematizari si organizari de teritoriu, datorita colectivizarii tarii, au dus la taierea nechibzuita a acestui pom. Astfel, ca exemplu, putem spune ca: in anul 1938 in Romania existau 4,3 milioane de nuci cu o productie medie evaluata la 199000 tone nuci. In anul 1975 in Romania existau circa 3 milioane de nuci, cu o productie medie de 29000 tone. In anul 2002 Romania producea circa 33-34 tone de nuci (vezi tab. 9.2.).
Deoarece altoirea nucului este o problema greoaie si inca nerezolvata pana la capat, in lume si in Romania se obtin puieti de nuc din soiuri selectionate. Diferenta majora intre pomii de nuc altoiti si cei nealtoiti consta in urmatoarele: nucii obtinuti prin altoire la masa sau in camp direct pastreaza prin altoire toate caracteristicile soiului de unde s-au recoltat ramurile si intra pe rod foarte repede . Primele nuci apar chiar din anul I dupa plantarea nucului. Nucii obtinuti din samanta (nuci semanate in camp) din soiuri selectionate, nu pot pastra caracteristicile soiului de unde am recoltat nucile si intra foarte greu pe rod, abia dupa 10-12 ani. Privitor la productia de nuci obtinute, rezultate foarte bune se obtin atat de la pomii altoiti de nuc cat si de la cei nealtoiti.
In Romania nucul a fost si este protejat de lege. Nucii pot fi taiati in urmatoarele conditii:
- exemplarele care au cel putin 1/3 din coroana uscata;
- exemplarele care sunt pe suprafete unde s-a autorizat construirea de obiective;
- exemplarele dezradacinate din cauze naturale.
Pentru fiecare nuc taiat, chiar in aceste conditii, proprietarul este obligat prin lege sa planteze la loc trei nuci tineri.
8.2. Soiuri de nuc inmultite de pepiniera Sarca
In ultimii zece ani, Statiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultura Iasi, cu un colectiv de cercetatori, a reusit omologarea a patru soiuri de nuc specifice pentru zona Moldovei, si anume: Velnita, Miroslava, Anica si Ovidiu. Pe langa aceste soiuri, pepiniera Sarca a mai inmultit soiurile Jupanesti, Germisara, Sibisel si altele.
Miroslava
- Soi originar din Romania;
- Vigoare mijlocie-mare, cu coroana globuloasa, rodeste pe muguri teminali, este precoce si productiv;
- Soi rezistent la ger si la bolile specifice nucului;
- Fructele sunt mari (14–16g), forma rotund-elipsoidala, rotunjite la capete, endocorpul subtire, cu suprafata neteda cu putine incretituri si adancituri. Miezul umple bine cavitatea valvelor si se scoate intreg si usor, procentul de miez fiind de 52,6%;
- Se recolteza in prima decada a lunii septembrie.
Anica
- Soi originar din Romania;
- Vigoare mijlocie, cu coroana globu-loasa, rodeste pe muguri teminali, este precoce si foarte productiv;
- Soi rezistent la ger si tolerant bolile specifice nucului;
- Fructele sunt mari (13–14g), forma rotund-ovoida, rotunjite la capete, endocorpul subtire, cu suprafata neteda cu putine incretituri si adancituri. Miezul umple bine cavitatea valvelor si se scoate intreg si usor, procentul de miez fiind de 53%;
- Se recolteza in decada a II-a a lunii septembrie.
Ovidiu
- Soi originar din Romania;
- Vigoare mijlocie, cu coroana globu-loasa, rodeste pe muguri teminali, dar si pe muguri laterali este precoce si productiv;
- Soi rezistent la ger si la bolile specifice nucului;
- Fructele sunt mari (13 – 14g), forma ovoid-alungita, rotunjite la capete, endocorpul subtire, cu suprafata neteda cu putine incretituri si adancituri. Miezul umple bine cavitatea valvelor si se scoate intreg si usor, procentul de miez fiind de 52,5%;
- Se recolteza in prima decada a lunii septembrie.
Velnita
- Soi originar din Romania;
- Vigoare mijlocie-mare, cu coroana globuloasa, rodeste pe muguri teminali si pe muguri laterali, este precoce si productiv;
- Soi rezistent la ger si tolerant bolile specifice nucului;
- Fructele sunt mari (1,5g), forma rotund-ovoida, rotunjite la capete, endocorpul subtire, casant, cu suprafata regulata, cu putine incretituri si adancituri. Miezul umple bine cavitatea valvelor si se scoate intreg si usor, procentul de miez fiind de 50,6%;
- Se recolteza in decada a II-a a lunii septembrie.
Promovare site gratuit
duminică, 19 decembrie 2010
CAT CASTIGI DIN CULTURA NUCULUI
Putini dintre detinatorii de terenuri agricole stiu, probabil, ca, pe piata comunitara, cererea de miez de nuca este, la ora actuala, mult mai mare decat oferta. In plus, infiintarea unei plantatii moderne de nuci, cu material saditor certificat, aduce serioase beneficii. Intrucat numerosi cititori ne-au solicitat diverse informatii pe aceasta tema, iata cateva sfaturi ale specialistilor.
In cazul infiintarii unei plantatii de nuci pe o suprafata de un hectar, densitatea optima este intre 120 - 170 de pomi/hectar, in functie de soiul ales. Plantarea se face toamna, la o distanta de circa noua metri intre pomi si 10 metri intre randuri. Soiurile de nuc recomandate sunt cele romanesti, adaptate la conditiile de clima si sol de la noi, cum ar fi Valcor, Valmit, Jupanesti, Valrex etc., costul unui pom fiind de 420.000 de lei. Gropile vor avea adancimea de 50-60 de centimetri, iar in fiecare groapa se vor introduce, inainte de plantare, circa 20 kg de balegar fermentat (mranita). Infiintarea unei asemenea plantatii de nuci, pana la intrarea pe rod, costa intre 300 - 400 milioane de lei, incluzand aici achizitionarea pomilor, efectuarea lucrarilor agricole specifice, combaterea bolilor si a daunatorilor. Dupa intrarea plantatiei pe rod se pot obtine, anual, 2,5 - 3 tone de nuci/hectar care, vandute pe piata UE, ii aduc producatorului circa 10.000 de euro, in timp ce cheltuielile aferente nu depasesc 1.000 de euro. Potrivit specialistilor, investitia se amortizeaza dupa doi ani de la intrarea pe rod a plantatiei, care isi poate dovedi rentabilitatea pana la 35-40 de ani de la infiintare. In plus, dupa desfiintarea plantatiei, lemnul de nuc rezultat poate fi valorificat cu cel putin 2.000 euro/m.c., tot pe piata externa, drept materie prima pentru producerea mobilei.
150 hectare de teren, moştenite din familie, într-o zonă rurală aparent fără prea multe perspective. Păşune, culturi cu produse agricole, arendă – erau câteva din posibilele variante de valorificare pentru botoşăneanul Cornel Lupaşcu (38 de ani), astfel încât să scoată un ban din ceea ce avea mai de preţ – pământul din Durneşti (judeţul Botoşani). Planurile, însă, i-au zburat ceva mai departe – la fondurile europene şi la câteva idei "exotice".
Astfel, în februarie 2005, Cornel Lupaşcu înfiinţează societatea "Exotic Parc" SRL Botoşani, cu un capital social de 50.000 lei (RON), luându-şi în serios atribuţiile de unic asociat şi administrator. Primul "produs" nu a întârziat să apară – un proiect propus pentru finanţare prin programul SAPARD. Investiţia, care presupunea înfiinţarea unei ferme piscicole, s-a ridicat la valoarea de 176.183 euro, din care 95.583 euro a reprezentat contribuţie proprie, iar diferenţa finanţare europeană.
Aşa a început utilizarea primelor 50 hectare din suprafaţa pe care o avea în proprietate botoşăneanul, prin amenajarea unui iaz şi creşterea diferitor specii de peşte – crap, biban etc. În prezent iazul din Durneşti produce circa 10 tone de peşte pe an, cantitate distribuită în cea mai mare parte în reţeaua de magazine de specialitate din Botoşani.
Investiţiile au continuat pe "moşia" din Durneşti, următoarea "ţintă" fiind amenajarea unei crescătorii de animale sălbatice, mai precis iepuri şi căprioare sălbatice. "Cu cele aproape 500 de perechi reproducătoare, reuşim să obţinem o producţie de 3.000 – 4.000 de iepuri sălbatici pe an, ceea ce apreciez că este un rezultat bun. Mi-a fost destul de greu să obţin autorizaţiile pentru derularea unei asemenea activităţi, cu atât mai mult cu cât eram un caz singular în zona Moldovei, fiind primul investitor privat care a vrut să-şi amenajeze o crescătorie de animale sălbatice", a povestit administratorul "Exotic Parc".
Peşti, iepuri şi caprioare sălbatice, la umbra… nucilor europeni
Pentru alte 30 de hectare din terenul moştenit, planurile botoşăneanului s-au conturat în jurul unei idei de investiţie la fel de neobişnuită, probată până acum doar de câţiva întreprinzători, în toată ţara. "M-am gândit să fac o plantaţie de nuci, pentru că este una dintre cele mai convenabile culturi pomicole, atât sub aspectul valorii investiţiei iniţiale, al necesarului de lucrări agrotehnice, cât şi sub aspectul valorii comerciale a producţiei obţinute anual. În plus, la noi în zonă, există o tradiţie în acest domeniu. Pe vremea colectivizării au existat plantaţii de nuci, însă cu timpul au fost abandonate. Mi-am făcut un calcul şi am ajuns la concluzia că în felul acesta pot să dau o utilitate maximă la un teren care aproape că nu valora nimic", susţine Cornel Lupaşcu.
Zis şi făcut… proiect! Astfel a ajuns societatea "Exotic Parc" Botoşani pe lista beneficiarilor selectaţi pentru finanţare prin FEADR, în cadrul Măsurii 121 – "Modernizarea exploataţiilor agricole". Proiectul, depus în aprilie 2008, are o valoare totală de 1.362.920 lei, din care 50% reprezintă contribuţia proprie a întreprinzătorului botoşănean. "Proiectul l-am făcut de unul singur, fără să apelez la o firmă de consultanţă, însă sunt conştient că fără ajutorul celor de la SAPARD nu aş fi avut aceleaşi şanse de reuşită. Acum, contractul de finanţare este deja semnat şi în maxim o lună încep lucrările de arătură, discuit, şi tot ce trebuie pentru pregătirea terenului".
20 de euro, un puiet de nuc francez
Cât despre plantaţia propriu-zisă, aceasta va rămâne pe hârtie până la primăvară, atunci când botoşăneanul va fi "înarmat" cu aproape 6.000 de puieţi de nuci gata pentru a fi plantaţi din 7 în 7 metri pe suprafaţa de teren alocată proiectului. Asta nu înseamnă că se anunţă o toamnă sau o iarnă liniştită pentru business-ul abia început, ţinând cont de faptul că urmează licitaţiile obligatorii pentru selectarea furnizorilor.
"Din căutările făcute până acum, am găsit un soi bun de nuc produs în Franţa (denumit Lara), care are o productivitate foarte mare la hectar, adică între 6 şi 8 tone pe un hectar. Un puiet din acest soi m-ar costa cam 20 de euro bucata şi ar ajunge să dea rod în 3-4 ani. Trebuie să fac şi o analiză a solului, pentru a fi sigur că acest soi se adaptează cu uşurinţă şi creşte în mediul de care are nevoie. Pe de altă parte, ştiu că şi în România există soiuri foarte bune de nuc, aşa că voi continua să căut cea mai avantajoasă variantă", ne-a împărtăşit Cornel Lupaşcu câteva din frământările pe care le cunoaşte, la urma urmei, orice investitor.
"E adevărat că o activitate de producţie agricolă îţi dă multe bătăi de cap, însă, pentru mine, dificultăţile cele mai mari rămân cele legate de bănci, obţinerea creditelor, creşterea euro. Din punct de vedere al culturii, nucul nu este foarte pretenţios, nu cere nici condiţii climatice, nici terenuri deosebite pentru a se dezvolta. În schimb, durează destul de mult până culegi «roadele» investiţiei", a menţionat Cornel Lupaşcu. Dacă adăugăm şi observaţia făcută de directorul executiv adjunct din cadrul DADR Iaşi, Magneriu Jalbă, potrivit căreia "la acest moment, nici 20% din cererea de miez de nucă nu este acoperită de oferta pieţei", ajungem la concluzia că "Exotic Parc" Botoşani a mizat pe o carte bună.
Lemnul de nuc poate fi vândut cu până la 1.500 de euro metrul cub
Conform site-ului nucifere.com, valoarea foarte mare a lemnului de nuc (ajungând până la 1.500 de euro metrul cub) reprezintă un argument convingător pentru cultivarea soiului de nuc forestier. Pe termen lung, se pot obţine venituri consistente (aproximativ 300.000 euro/hectar), pornind de la o investiţie iniţială de maxim 1.200 de euro/hectar (plus TVA). Dar atenţie: copacii pot fi tăiaţi numai dupa 30-40 de ani de la sădire şi numai după obţinerea unor autorizaţii speciale!
Nucile în coajă: 3,5-3,9 euro/kg, pe piaţa internaţională
Preţul unui kilogram de nuci în coajă, pe piaţa internaţională variază între 3,5 şi 3,9 euro, în funcţie de calitate şi de soi, potrivit sursei mentionate. Aceasta echivalează la o producţie de doar 3.000 de kilograme la hectar, cu un venit anual minim de 10.500 de euro. În condiţiile în care soiul cultivat este unul foarte productiv veniturile sunt cu atât mai mari. De exemplu, la soiul Lara, după 8 ani de zile de la plantare se ajunge la o productivitate de 6 tone la hectar, ceea ce echivalează cu un venit anual de 21.000 euro/hectar .
Uleiul de nucă: 48-60 euro/litru, preţ în magazine
Dacă producătorii de nuci vor să îşi maximizeze profitul din această cultură, pot opta pentru industrilizarea miezului de nucă, pentru producerea de ulei de nucă sau pentru producerea diverselor specialităţi pe bază de miez de nuci. În medie un litru de ulei de nuci, în vrac, se comercializează direct de către producători la preţul de 16-20 euro, ajungând ca în magazin să aibă un preţ de cel puţin 3 ori mai mare, după cum arată nucifere.com. Un kilogram de ulei de nuci se obţine din 2 kilograme de miez de nuci.
In cazul infiintarii unei plantatii de nuci pe o suprafata de un hectar, densitatea optima este intre 120 - 170 de pomi/hectar, in functie de soiul ales. Plantarea se face toamna, la o distanta de circa noua metri intre pomi si 10 metri intre randuri. Soiurile de nuc recomandate sunt cele romanesti, adaptate la conditiile de clima si sol de la noi, cum ar fi Valcor, Valmit, Jupanesti, Valrex etc., costul unui pom fiind de 420.000 de lei. Gropile vor avea adancimea de 50-60 de centimetri, iar in fiecare groapa se vor introduce, inainte de plantare, circa 20 kg de balegar fermentat (mranita). Infiintarea unei asemenea plantatii de nuci, pana la intrarea pe rod, costa intre 300 - 400 milioane de lei, incluzand aici achizitionarea pomilor, efectuarea lucrarilor agricole specifice, combaterea bolilor si a daunatorilor. Dupa intrarea plantatiei pe rod se pot obtine, anual, 2,5 - 3 tone de nuci/hectar care, vandute pe piata UE, ii aduc producatorului circa 10.000 de euro, in timp ce cheltuielile aferente nu depasesc 1.000 de euro. Potrivit specialistilor, investitia se amortizeaza dupa doi ani de la intrarea pe rod a plantatiei, care isi poate dovedi rentabilitatea pana la 35-40 de ani de la infiintare. In plus, dupa desfiintarea plantatiei, lemnul de nuc rezultat poate fi valorificat cu cel putin 2.000 euro/m.c., tot pe piata externa, drept materie prima pentru producerea mobilei.
Astfel, în februarie 2005, Cornel Lupaşcu înfiinţează societatea "Exotic Parc" SRL Botoşani, cu un capital social de 50.000 lei (RON), luându-şi în serios atribuţiile de unic asociat şi administrator. Primul "produs" nu a întârziat să apară – un proiect propus pentru finanţare prin programul SAPARD. Investiţia, care presupunea înfiinţarea unei ferme piscicole, s-a ridicat la valoarea de 176.183 euro, din care 95.583 euro a reprezentat contribuţie proprie, iar diferenţa finanţare europeană.
Aşa a început utilizarea primelor 50 hectare din suprafaţa pe care o avea în proprietate botoşăneanul, prin amenajarea unui iaz şi creşterea diferitor specii de peşte – crap, biban etc. În prezent iazul din Durneşti produce circa 10 tone de peşte pe an, cantitate distribuită în cea mai mare parte în reţeaua de magazine de specialitate din Botoşani.
Investiţiile au continuat pe "moşia" din Durneşti, următoarea "ţintă" fiind amenajarea unei crescătorii de animale sălbatice, mai precis iepuri şi căprioare sălbatice. "Cu cele aproape 500 de perechi reproducătoare, reuşim să obţinem o producţie de 3.000 – 4.000 de iepuri sălbatici pe an, ceea ce apreciez că este un rezultat bun. Mi-a fost destul de greu să obţin autorizaţiile pentru derularea unei asemenea activităţi, cu atât mai mult cu cât eram un caz singular în zona Moldovei, fiind primul investitor privat care a vrut să-şi amenajeze o crescătorie de animale sălbatice", a povestit administratorul "Exotic Parc".
Peşti, iepuri şi caprioare sălbatice, la umbra… nucilor europeni
Pentru alte 30 de hectare din terenul moştenit, planurile botoşăneanului s-au conturat în jurul unei idei de investiţie la fel de neobişnuită, probată până acum doar de câţiva întreprinzători, în toată ţara. "M-am gândit să fac o plantaţie de nuci, pentru că este una dintre cele mai convenabile culturi pomicole, atât sub aspectul valorii investiţiei iniţiale, al necesarului de lucrări agrotehnice, cât şi sub aspectul valorii comerciale a producţiei obţinute anual. În plus, la noi în zonă, există o tradiţie în acest domeniu. Pe vremea colectivizării au existat plantaţii de nuci, însă cu timpul au fost abandonate. Mi-am făcut un calcul şi am ajuns la concluzia că în felul acesta pot să dau o utilitate maximă la un teren care aproape că nu valora nimic", susţine Cornel Lupaşcu.
Zis şi făcut… proiect! Astfel a ajuns societatea "Exotic Parc" Botoşani pe lista beneficiarilor selectaţi pentru finanţare prin FEADR, în cadrul Măsurii 121 – "Modernizarea exploataţiilor agricole". Proiectul, depus în aprilie 2008, are o valoare totală de 1.362.920 lei, din care 50% reprezintă contribuţia proprie a întreprinzătorului botoşănean. "Proiectul l-am făcut de unul singur, fără să apelez la o firmă de consultanţă, însă sunt conştient că fără ajutorul celor de la SAPARD nu aş fi avut aceleaşi şanse de reuşită. Acum, contractul de finanţare este deja semnat şi în maxim o lună încep lucrările de arătură, discuit, şi tot ce trebuie pentru pregătirea terenului".
20 de euro, un puiet de nuc francez
Cât despre plantaţia propriu-zisă, aceasta va rămâne pe hârtie până la primăvară, atunci când botoşăneanul va fi "înarmat" cu aproape 6.000 de puieţi de nuci gata pentru a fi plantaţi din 7 în 7 metri pe suprafaţa de teren alocată proiectului. Asta nu înseamnă că se anunţă o toamnă sau o iarnă liniştită pentru business-ul abia început, ţinând cont de faptul că urmează licitaţiile obligatorii pentru selectarea furnizorilor.
"Din căutările făcute până acum, am găsit un soi bun de nuc produs în Franţa (denumit Lara), care are o productivitate foarte mare la hectar, adică între 6 şi 8 tone pe un hectar. Un puiet din acest soi m-ar costa cam 20 de euro bucata şi ar ajunge să dea rod în 3-4 ani. Trebuie să fac şi o analiză a solului, pentru a fi sigur că acest soi se adaptează cu uşurinţă şi creşte în mediul de care are nevoie. Pe de altă parte, ştiu că şi în România există soiuri foarte bune de nuc, aşa că voi continua să căut cea mai avantajoasă variantă", ne-a împărtăşit Cornel Lupaşcu câteva din frământările pe care le cunoaşte, la urma urmei, orice investitor.
"E adevărat că o activitate de producţie agricolă îţi dă multe bătăi de cap, însă, pentru mine, dificultăţile cele mai mari rămân cele legate de bănci, obţinerea creditelor, creşterea euro. Din punct de vedere al culturii, nucul nu este foarte pretenţios, nu cere nici condiţii climatice, nici terenuri deosebite pentru a se dezvolta. În schimb, durează destul de mult până culegi «roadele» investiţiei", a menţionat Cornel Lupaşcu. Dacă adăugăm şi observaţia făcută de directorul executiv adjunct din cadrul DADR Iaşi, Magneriu Jalbă, potrivit căreia "la acest moment, nici 20% din cererea de miez de nucă nu este acoperită de oferta pieţei", ajungem la concluzia că "Exotic Parc" Botoşani a mizat pe o carte bună.
Lemnul de nuc poate fi vândut cu până la 1.500 de euro metrul cub
Conform site-ului nucifere.com, valoarea foarte mare a lemnului de nuc (ajungând până la 1.500 de euro metrul cub) reprezintă un argument convingător pentru cultivarea soiului de nuc forestier. Pe termen lung, se pot obţine venituri consistente (aproximativ 300.000 euro/hectar), pornind de la o investiţie iniţială de maxim 1.200 de euro/hectar (plus TVA). Dar atenţie: copacii pot fi tăiaţi numai dupa 30-40 de ani de la sădire şi numai după obţinerea unor autorizaţii speciale!
Nucile în coajă: 3,5-3,9 euro/kg, pe piaţa internaţională
Preţul unui kilogram de nuci în coajă, pe piaţa internaţională variază între 3,5 şi 3,9 euro, în funcţie de calitate şi de soi, potrivit sursei mentionate. Aceasta echivalează la o producţie de doar 3.000 de kilograme la hectar, cu un venit anual minim de 10.500 de euro. În condiţiile în care soiul cultivat este unul foarte productiv veniturile sunt cu atât mai mari. De exemplu, la soiul Lara, după 8 ani de zile de la plantare se ajunge la o productivitate de 6 tone la hectar, ceea ce echivalează cu un venit anual de 21.000 euro/hectar .
Uleiul de nucă: 48-60 euro/litru, preţ în magazine
Dacă producătorii de nuci vor să îşi maximizeze profitul din această cultură, pot opta pentru industrilizarea miezului de nucă, pentru producerea de ulei de nucă sau pentru producerea diverselor specialităţi pe bază de miez de nuci. În medie un litru de ulei de nuci, în vrac, se comercializează direct de către producători la preţul de 16-20 euro, ajungând ca în magazin să aibă un preţ de cel puţin 3 ori mai mare, după cum arată nucifere.com. Un kilogram de ulei de nuci se obţine din 2 kilograme de miez de nuci.
Situatia privind cultura nucului Producerea nucilor pe plan mondial
Datorita sistemului de cultura extensiv, practicat in majoritatea tarilor cultivatoare de nuci (exceptie S.U.A si Franta) nu se cunosc exact suprafetele cultivate cu nuc, numarul pomilor si productia de fructe, in majoritatea situatiilor, fiind stabilite prin evaluare. Comparativ cu alte plante pomicole suprafetele ocupate cu plantatii comerciale de nuc sunt mai mici si in putine tari.
In ultimii ani productia mondiala anuala de nuci depaseste volumul de 1200 mii tone. Fata de media anilor 1950-1960 volumul productiei anuale s-a dublat, iar in ultimii 10 ani a crescut de la 793,6 mii tone in 1980 pana la 1221 mii tone in 2001.
Pe continente, cele mai mari productii in perioada 1999-2001 s-au inregistrat in Asia ( 640,40 mii tone) o crestere fata de media 1980-1990 cu 51,9%, America de Nord (231,6 mii tone) cu o crestere fata de media 1980-1990 cu 11,9% si America de Sud (24,27 mii tone) cu o crestere fata de medie1980-1990 cu 47,7%.
In Europa si Africa productiile medii au scazut de la 236,65 mii tone, inregistrate in perioada 1980-1990, la 234,47 mii tone, in perioada 1999-2001 in Europa si respectiv de la 32,65 mii tone la 12,35 mii tone in Africa (Tabelul 1)
| Tabelul 1. Evolutia productiei de nuci pe continente, recalculat la nuci in coaja, mii tone | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Continutul | Media 1980-1990 | Nivelul productiei in anii | Media 1999-2001 | Procentul de crestere | ||
| 1999 | 2000 | 2001 | ||||
| Asia | 231,67 | 604,62 | 650,25 | 667,40 | 640,40 | 151,90 |
| America de Nord | 195,18 | 254,00 | 216,82 | 225,00 | 231,60 | 111,9 |
| America de Sud | 17,01 | 23,75 | 24,92 | 24,14 | 24,27 | 147,7 |
| Europa | 236,29 | 145,47 | 280,23 | 277,75 | 234,47 | 99,20 |
| Africa | 32,65 | 13,00 | 12,00 | 12,00 | 12,33 | 37,70 |
Sursa: FAO
Principalele tari producatoare de nuci pe plan mondial la momentul actual sunt China si S.U.A, care impreuna produc peste 43% din productia mondiala. Cantitati mari se produc in Iran si Turcia, urmate la distanta mare de Ucraina, Franta, Romania si alte tari.
| Tabelul 2. Principalele tari producatoare de nuci de pe glob si productia medie, recalculat la nuci in coaja, mii t | ||||
|---|---|---|---|---|
| Tara | Nivelul productiei in anii | |||
| 1999 | 2000 | 2001 | 2002 | |
| China | 275,0 | 300,0 | 330,0 | 320,0 |
| S.U.A | 254,0 | 216,0 | 225,0 | 249,5 |
| Iran | 142,8 | 140,0 | 135,0 | |
| Turcia | 120,0 | 122,0 | 122,0 | 68,0 |
| Ucraina | 41,1 | 49,9 | 520 | |
| India | 30,0 | 31,0 | 31,0 | 32,0 |
| Franta | 23,0 | 27,8 | 27,0 | 30,0 |
| Romania | 32,5 | 25,0 | 25,0 | |
| Grecia | 24,4 | 22,1 | 20,0 | |
Sursa: FAO
Nucul este raspandit si in multe alte tari, dar productiile obtinute sunt comparativ mici si se folosesc pentru uz intern. Principalele cai de modernizare a culturii nucului in scopul sporirii productiei si imbunatatirii calitatii sunt ameliorarea genetica si intensificarea producerii nucilor.
Obiectivele principale in programele de ameliorare cunoscute prevad crearea unor noi soiuri de mare productivitate si rodire timpurie, dezmugurirea si inflorirea tarzie pentru a reduce pericolul brumelor tarzii, toleranta la atacul de bacterioze si antracnoza nuci mari si procent ridicat de miez (peste 45%); coaja subtire, care se sparge usor.
Intensificarea cultivarii nucului este posibila prin implementarea unor sisteme de cultura moderne si folosirea soiurilor cu fructificare din mugurii laterali. Astfel de sisteme sunt deja elaborate in Franta si alte tari, care deja la anul 5 dupa plantare asigura o productivitate a plantelor de 3 t/ha, urmand ca pe viitor sa creasca.
Sortimentul de nuc utilizat pe plan mondial este destul de restrans comparativ cu alte specii pomicole. Fiecare zona ecologica are, in general, un sortiment specific, cu soiuri create in aceleasi conditii.
In vederea imbunatatirii sortimentului de nuc in majoritatea tarilor cultivatoare continua selectia si studiul tipurilor valoroase in populatiile autohtone, in mai multe tari, printre care S.U.A, Franta, Ungaria, Italia, Romania si altele se realizeaza programe speciale de ameliorare genetica in vederea crearii unor noi soiuri cu valori superioare celor externe.
Comercializarea nucilor
Ca produs de export nucile tot mai mult sunt solicitate pe piata mondiala, pentru unele tari comertul cu nuci prezinta un capitol important pentru economia nationala.
Volumul productiei de nuci realizata la export pe plan mondial in ultimii ani atinge 250 mii tone, inclusiv 90 mii tone nuci in coaja.
Cele mai mari tari exportatoare de nuci si miez de nuca de pe glob sunt S.U.A, China, Franta, India si altele.
| Tabelul 3. Principalele tari exportatoare si volumul exportului de nuci, recalculat la nuci in coaja, mii t | ||||
|---|---|---|---|---|
| Tara | Nivelul productiei exportate in anii | |||
| 1999 | 2000 | 2001 | 2002 | |
| China | 29,395 | 32,500 | 33,000 | 25,000 |
| S.U.A | 98,199 | 103,273 | 108,611 | 104,595 |
| India | 12,000 | 15,500 | 14,000 | 17,000 |
| Turcia | 500 | 500 | 500 | 500 |
| Cili | 8,700 | 10,000 | 10,500 | 11,000 |
| Italia | 1,800 | 1,500 | 1,000 | 1,000 |
| Total | 171,097 | 186,273 | 186,611 | 182,095 |
Sursa: FAO
Principalii importatori al nucilor si miezului de nuci sunt tarile Comunitatii Europene, Japonia, Canada, Brazilia, Israelul, Australia si altele.
Cea mai mare tara exportatoare de nuci in coaja este S.U.A (aproape 2/3 din vanzari), majoritatea productiei fiind realizata in tarile Comunitatii Europene (peste 80%). Franta anual vinde la export peste 8 mii tone nuci in coaja.
Cantitati comparativ mici de nuci in coaja vand la export Cili, China, Bulgaria, Ungaria si Republica Moldova. Productia carora nu-i omogena din cauza polimorfizmului pronuntat a plantatiilor, ca rezultat a inmultirii indelungate a nucului prin semanare directa a nucilor.
Cea mai mare cantitate de miez de nuci realizata pe piata mondiala este de origine americana (peste 20% din vanzari).
Cantitati mari de miez de nuci pe piata mondiala realizeaza China, India, Romania, Republica Moldova.
Cel mai mare importator al miezului de nuca din S.U.A este Japonia, care absoarbe aproape o jumatate din productia exportata. Miezul de nuci din S.U.A este cumparat si de tarile Comunitatii Europene, Canada, Israel si Coreea de Sud.
China este al doilea mare exportator de miez de nuci pe piata mondiala. Cea mai mare parte a acestei productii este cumparata de tarile europene (5 mii tone), Japonia, S.U.A si Canada.
Al treilea exportator de miez de nuci pe piata europeana este India, care in ultimii ani are o concurenta tot mai mare din partea Republicii Moldova, aparuta recent pe piata cu productie calitativa la un pret rezonabil.
In ultimii ani promoveaza exportul miezului de nuci pe piata europeana Romania, Bulgaria, Ungaria.
Principalii importatori de miez de nuci pe plan mondial sunt Franta, Germania si Anglia, ceva mai putin cumpara aceasta productie Canada si Australia.
Principalii furnizori de miez de nuci pe piata europeana sunt China, S.U.A, Republica Moldova si India.
Situatia din Republica Moldova
Producerea nucilor
In Republica Moldova, conform datelor recensamantului plantatiilor pomicole din 1994, exista peste 2,2 ml pomi de nuc dintre care peste 85% in plin rod.
Desi nu dispunem de date concrete privind productiile anuale de nuci, consideram totusi ca cele 6,5-9,5 mii tone miez de nuci anual realizate la export, echivaleaza o productie de cel putin 25-27 mii tone nuci in coaja.
Cultivat din timpuri stravechi in tara noastra nucul este raspandit mai mult ca pom izolat, mai rar in grupe mici sau alei. Se cunosc putine plantatii de tip livada, dar nici acelea nu ocupa suprafete prea mari.
Fiind inmultit pana nu demult in exclusivitate din seminte, plantatiile de nuc reprezinta un polimorfism pronuntat, ceea ce nu intotdeauna corespund cerintelor practice. Printre numeroasele tipuri se intalnesc pomi cu fructe mici costelive, cu coaja groasa din care miezul se separa anevoios. In plantatii pomii se deosebesc mult dupa rezistenta la ger si maladii, dupa productivitate si calitatea nucilor.
In ultimii ani se intreprind masuri organizatorice si practice de intensificare a productiei de nuci in tara noastra prin trecerea la tehnologia de producere a nucului pe baza de soi.
Conform Legii nucului pe viitor la infiintarea plantatiilor de nuc vor fi folositi numai pomi altoiti de soiuri omologate cu productivitate inalta si nuci de calitate superioara. Materialul saditor de soiuri omologate - Chisinau, Calarasi, Corjeuti, Schinoasa, Costiujeni, cat si a soiurilor perspective - Cazacu, Cogilniceanu si altele asigura intrarea plantatiilor pe rod la al 4-5 an dupa plantare, sporirea productivitatii plantatiilor infiintate (2,0-2,5 t/ha) in varsta de 9-10 ani, productie marfa uniforma (dar fiind posibila recoltarea pe soiuri) de calitate superioara.
Folosirea rationala a factorilor de intensificare, a masinelor si agregatelor de intensificare, nu numai la ingrijirea plantatiilor, dar si la prelucrarea productiei de nuci (decojire, spalare, uscare, separarea miezului) asigura acestei specii nucifere o rentabilitate sporita. Infiintarea noilor plantatii de nuc cu soiuri omologate si productiei competitiva pe piata externa, folosirea pe larg a realizarilor tehnico-stiintifice in nucicultura este obiectivul principal al sporirii productiei de nuci in tara noastra si a organizarii unei baze solide de export a nucilor.
In vederea imbunatatirii sortimentului, continua selectia si studiu unor hibrizi naturali din populatiile autohtone obtinerea unor noi soiuri superioare celor existente folosind metodele selectie clasice.
Comercializarea nucilor
Republica Moldova a devenit in ultimii ani un furnizor mare de miez de nuci pe piata europeana. In cantitati mici agentii economici realizeaza la export si nuci in coaja.
| Tabelul 4. Exportul productiei de nuci din Republica Moldova in ultimii 4 ani (tone) | ||
|---|---|---|
| Anul | Miez de nuca | Nuci in coaja |
| 1999 | 6,518 | 775 |
| 2000 | 6,054 | 189 |
| 2001 | 6,536 | 200 |
| 2002 | 9,628 | 929 |
Sursa: Departamentul Vamal al Republicii Moldova
Cantitatea de miez de nuca recalculata la coeficientul 3,3 in nuci cu coaja este echivalent cu peste 20,0 mii tone in anul 2000 si 32,7 mii tone nuci in coaja in anul 2002.
Desi Republica Moldova vinde miez de nuci si nuci in coaja in peste 25 de tari, principalii importatori al acestei productii sunt Franta, Austria, Germania, urmate de Grecia, Spania, Italia si alte tari.
Datorita cresterii exportului miezului de nuci consumul intern este scazut si nu depaseste 3000 tone.
In Republica Moldova exportul productiei de nuci (nuci in coaja sau miez) este organizat de mai multi agenti economici, care colecteaza nucile, separa miezul, gradeaza si ambaleaza produsul. Produsul este procurat de mai multe firme straine in baza unor contracte de lunga durata. Mai multi agenti economici, care comercializeaza productia de nuci, isi dezvolta o infrastructura corespunzatoare, construind frigidere, amenajand sali speciale operationale, inzestrate cu utilaj special si linii moderne de prelucrare a productiei.
Pretul la miez de nuca in ultimii ani difera mult. In primul trimestru al anului 2001 la achizitionarea a 2339 tone de miez de nuca, pretul mediu a fost de 2870 $/tona, in Spania - cu 3260 $/tona, in Germania - cu 3070 $/tona, in Austria - cu 2990 $/tona, in Franta - cu 2740 $/tona (preturi medii declarate la vama).
| Tabelul 5. Consumul intern aparent de nuci in coaja (tone)* | |||
|---|---|---|---|
| Anul | Productia | Export | Consumul intern |
| 1999 | 24,484 | 22,284 | 2,200 |
| 2000 | 23,767 | 20,167 | 3,600 |
| 2001 | 23,295 | 21,765 | 1,530 |
| 2002 | 33,800 | 32,700 | 1,100 |
Nota: * - La calcularea consumului domestic a fost folosit coeficientul 3,3 pentru a exprima cantitatile de miez de nuca in cantitati de nuci in coaja.
Sursa: Ministerul Agriculturii si Alimentatiei din Republica Moldova
Dat fiind, ca in ultimii ani producatorii asigura o ingrijire mai buna nu numai a plantatiilor de nuc, dar si a arborilor razleti, putem prognoza o sporire considerabila a volumului productiei anuale chiar in viitorii 2-3 ani, care va depasi 30-32 mii tone. Mai mult ca atat in ultimii ani se infiinteaza noi plantatii de nuc cu pomi altoiti care, condusi conform unor tehnologii moderne, fara dor si poate vor contribui la sporirea productiei in tara noastra si totodata la sporirea volumului productiei exportate.
Cantitatile importate mici din Franta, Grecia, Ucraina si Turcia reprezinta reexport si in calculele noastre nu intra.
N.A.F.
joi, 16 decembrie 2010
Miraculosii nuci negri
Doar 7 nuci negri mai sunt în prezent la Sibiu. Acum câteva secole, arborii erau folositi pentru tratarea unor boli grave, printre care si lepra. Preparate din nuc negru se gãsesc si acum în farmacii.
Într-o vreme, nucii negri împânzeau Sibiul. Pe strada G-ral Magheru, în apropierea Gãrii Sibiu si în parcul Sub Arini, arborii erau sãditi si protejati, pentru cã proprietãtile lor curative erau cunoscute. Astãzi, putini sibieni îi mai diferentiazã de arborii obisnuiti si cu atât mai putini sunt cei care sunt hotãrâti sã îi protejeze.
Nucii negri sunt considerati unii dintre cei mai valorosi arbori ai Statelor Unite ale Americii, tarã în care cresc natural în peste 32 de state. Cu toate cã pot fi plantati foarte usor si au o duratã de viatã foarte mare - pânã la 100 de ani -, în Sibiu nu se mai gãsesc decât sapte nuci negri: cinci în apropierea Gãrii Mari, unul în curtea fostei Biserici Ursuline si unul în parcul Sub Arini.
Toxici
Cei mai multi botanisti descriu nucii negri ca pe niste arbori toxici, care împiedicã, prin toxina pe care o contin - juglonul -, dezvoltarea normalã a arborilor din imediata lor vecinãtate. "Este un compus care atunci când este sintetizat de o plantã, afecteazã cresterea plantelor din jurul ei. Plantarea dedesubtul sau lângã nucii negri este dificilã. Juglonul este folosit uneori ca ierbicid", se aratã într-un studiu al botanistului american C.F. Reed. si totusi, nuca neagrã este comestibilã si se foloseste frecvent drept condiment pentru produsele de patiserie si în brutãrie.
Frunzele acestui arbore erau si ele folosite în trecut - pentru alungarea insectelor, în special a mustelor din jurul cailor si vacilor.
Medicinã naturistã americanã
În medicina traditionalã americanã, frunzele de nuc negru erau folosite ca astringent, detergent, laxativ si purgativ, dar si pentru tratarea eczemelor, herpesului si ulcerului. Seva arborelui, amestecatã cu vin rosu, era utilizatã contra cãderii pãrului, în timp ce despre nucile negre mãcinate se credea cã pot alina durerea de mãsele. Uleiul obtinut din semintele fructului erau folosite pentru tratarea cangrenelor, rãnilor si chiar a leprei. "Nucii negri aflati în apropierea Gãrii Mari puteau fi plantati în sprijinul Bisericii Dominicane, despre care se stie cã organiza slujbe religioase pentru leprosii Sibiului", declarã Werner Fink, un sibian pasionat de neobisnuitii nuci negri.
Nuci medicamentoase
Din nuca neagrã se fabricã si în România, în special la Tg. Mures, unguente pentru diferitele afectiuni. "Este considerat mai mult un remediu naturist", spune Gabriela Bardac, medic specialist al Laboratorului Polisano. Un supliment nutritiv capsule, pe bazã de nucã neagrã, am gãsit si într-unul dintre magazinele naturiste din Sibiu. Prospectul acestuia aratã cã nuca neagrã poate fi folositã ca tonic natural, antiseptic digestiv si antiparazitar pentru Giardia Lambila.
"Tãierea nucilor de orice tip este interzisã prin lege, din cauza valorii lemnului lor si nu se poate face decât cu acordul primãriilor", sustine botanistul Constantin Drãgulescu. "Ei nu sunt arbori protejati, pentru cã sunt exotici, iar locurile în care cresc nu sunt amenajate, pentru cã nu apartin florei României. Pot fi însã declarati monumente ale naturii, pentru vechimea lor", adaugã profesorul.
Întrebuintare în trecut
"Nucii negri sunt adusi din America de Nord. Fructele lor sunt mai întunecate si se sparg foarte greu, dar sunt comestibile. În trecut puteau fi gãsiti în Sibiu în numãr mare, pe B-dul Magheru. Lemnul acestor nuci este tare si rezistent si se ciopleste usor. De aceea din el se fabricau pe vremuri paturi de armã, dar era folosit si pentru finisãrile interioare ale caselor, mobilã, la constructia avioanelor si navelor", spune Constantin Drãgulescu, profesor al Facultãtii de Ecologie din Sibiu. "Acoperisul lemnos al fructelor servea în trecut pentru fabricare de bijuterii. Fructele verzi erau fierte, pentru a obtine oxidant", se aratã în studiul "Date ecosistematice pentru plantele economice", al botanistului american J.A. Duke.
„Nuca President”, altoită în R. Moldova, aspiră la Cartea Recordurilor
,,Afacerea cu nuci este ca un pod între generații", consideră Constantin Gajim, directorul Asociației producătorilor de culturi nucifere din Republica Moldova. Deși necesită investiții pe termen lung, această afacere este rentabilă și are perspective în Republica Moldova, a declarat Constantin Gajim pentru Arena.
După ce a traversat o perioadă de criză, ramura nuciferă a cunoscut o renaștere în ultimii ani. Legea culturilor nucifere este funcţională, iar statul continuă să acorde subvenţii de 10 mii de lei pentru plantarea unui hectar de livadă. ,,Trebuie de remarcat că fermierii descoperă nucul şi doresc să înceapă activităţile de plantare şi cultivare a acestuia", a precizat Constantin Gajim.
Numai în cadrul expoziției ,,Farmer«, care s-a desfășurat la Moldexpo în perioada
În ultimii ani, în republică au fost plantate peste 7.000 de hectare de livezi de nuc. Atât comercializarea puieților, cât și a miezului de nuci aduce venituri bune. Preţul minim al unui puiet este de 10 euro, iar un kg de miez de nuci este de 5 euro.
În 2005, exporturile de miez de nuci ale Republicii Moldova au însumat aproximativ 30 milioane dolari SUA. Aceste venituri au fost obţinut exclusiv pe seama pomilor ce cresc pe marginea şoselelor şi în gospodăriile oamenilor.
«Dacă fiecare dintre noi ar sădi câte un pom, am avea o livadă de nuci cu o suprafaţă de circa 36 de mii de hectare și, respectiv, venituri anuale de 180 mln de euro», a explicat pentru Arena directorul Asociației producătorilor de culturi nucifere.
În Republica Moldova cresc circa 50 de soiuri de nuc, dintre care 14 sunt autohtone. Recent, Asociația producătorilor de culturi nucifere a altoit un nou soi, numit ,,Nuca President", cu dimensiuni triple față de o nucă obișnuită și care deţine toate șansele să fie înregistrată în cartea recordurilor ,,Guiness".
Abonați-vă la:
Postări (Atom)