Cultura nucului in tara noastra

In tara noastra nucul este stravechi. Pana la inceputul secolului XX forma paduri si plantatii intinse in judetele Gorj, Valcea, Dambovita, Prahova, Bacau, Neamt, Iasi, Suceava.
Atat in perioada celui de-al doilea razboi mondial cat si dupa aceea s-a remarcat o scadere masiva a numarului de pomi, cat si a productiei de nuci. Goana dupa lemnul de nuc, dar si desele sistematizari si organizari de teritoriu, datorita colectivizarii tarii, au dus la taierea nechibzuita a acestui pom. Astfel, ca exemplu, putem spune ca: in anul 1938 in Romania existau 4,3 milioane de nuci cu o productie medie evaluata la 199000 tone nuci. In anul 1975 in Romania existau circa 3 milioane de nuci, cu o productie medie de 29000 tone. In anul 2002 Romania producea circa 33-34 tone de nuci (vezi tab. 9.2.).
Deoarece altoirea nucului este o problema greoaie si inca nerezolvata pana la capat, in lume si in Romania se obtin puieti de nuc din soiuri selectionate. Diferenta majora intre pomii de nuc altoiti si cei nealtoiti consta in urmatoarele: nucii obtinuti prin altoire la masa sau in camp direct pastreaza prin altoire toate caracteristicile soiului de unde s-au recoltat ramurile si intra pe rod foarte repede . Primele nuci apar chiar din anul I dupa plantarea nucului. Nucii obtinuti din samanta (nuci semanate in camp) din soiuri selectionate, nu pot pastra caracteristicile soiului de unde am recoltat nucile si intra foarte greu pe rod, abia dupa 10-12 ani. Privitor la productia de nuci obtinute, rezultate foarte bune se obtin atat de la pomii altoiti de nuc cat si de la cei nealtoiti.
In Romania nucul a fost si este protejat de lege. Nucii pot fi taiati in urmatoarele conditii:
- exemplarele care au cel putin 1/3 din coroana uscata;
- exemplarele care sunt pe suprafete unde s-a autorizat construirea de obiective;
- exemplarele dezradacinate din cauze naturale.
Pentru fiecare nuc taiat, chiar in aceste conditii, proprietarul este obligat prin lege sa planteze la loc trei nuci tineri.

8.2. Soiuri de nuc inmultite de pepiniera Sarca

In ultimii zece ani, Statiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultura Iasi, cu un colectiv de cercetatori, a reusit omologarea a patru soiuri de nuc specifice pentru zona Moldovei, si anume: Velnita, Miroslava, Anica si Ovidiu. Pe langa aceste soiuri, pepiniera Sarca a mai inmultit soiurile Jupanesti, Germisara, Sibisel si altele.
Miroslava
- Soi originar din Romania;
- Vigoare mijlocie-mare, cu coroana globuloasa, rodeste pe muguri teminali, este precoce si productiv;
- Soi rezistent la ger si la bolile specifice nucului;
- Fructele sunt mari (14–16g), forma rotund-elipsoidala, rotunjite la capete, endocorpul subtire, cu suprafata neteda cu putine incretituri si adancituri. Miezul umple bine cavitatea valvelor si se scoate intreg si usor, procentul de miez fiind de 52,6%;
- Se recolteza in prima decada a lunii septembrie.

Anica
- Soi originar din Romania;
- Vigoare mijlocie, cu coroana globu-loasa, rodeste pe muguri teminali, este precoce si foarte productiv;
- Soi rezistent la ger si tolerant bolile specifice nucului;
- Fructele sunt mari (13–14g), forma rotund-ovoida, rotunjite la capete, endocorpul subtire, cu suprafata neteda cu putine incretituri si adancituri. Miezul umple bine cavitatea valvelor si se scoate intreg si usor, procentul de miez fiind de 53%;
- Se recolteza in decada a II-a a lunii septembrie.

Ovidiu
- Soi originar din Romania;
- Vigoare mijlocie, cu coroana globu-loasa, rodeste pe muguri teminali, dar si pe muguri laterali este precoce si productiv;
- Soi rezistent la ger si la bolile specifice nucului;
- Fructele sunt mari (13 – 14g), forma ovoid-alungita, rotunjite la capete, endocorpul subtire, cu suprafata neteda cu putine incretituri si adancituri. Miezul umple bine cavitatea valvelor si se scoate intreg si usor, procentul de miez fiind de 52,5%;
- Se recolteza in prima decada a lunii septembrie.

Velnita
- Soi originar din Romania;
- Vigoare mijlocie-mare, cu coroana globuloasa, rodeste pe muguri teminali si pe muguri laterali, este precoce si productiv;
- Soi rezistent la ger si tolerant bolile specifice nucului;
- Fructele sunt mari (1,5g), forma rotund-ovoida, rotunjite la capete, endocorpul subtire, casant, cu suprafata regulata, cu putine incretituri si adancituri. Miezul umple bine cavitatea valvelor si se scoate intreg si usor, procentul de miez fiind de 50,6%;
- Se recolteza in decada a II-a a lunii septembrie.

CAT CASTIGI DIN CULTURA NUCULUI

Putini dintre detinatorii de terenuri agricole stiu, probabil, ca, pe piata comunitara, cererea de miez de nuca este, la ora actuala, mult mai mare decat oferta. In plus, infiintarea unei plantatii moderne de nuci, cu material saditor certificat, aduce serioase beneficii. Intrucat numerosi cititori ne-au solicitat diverse informatii pe aceasta tema, iata cateva sfaturi ale specialistilor.
In cazul infiintarii unei plantatii de nuci pe o suprafata de un hectar, densitatea optima este intre 120 - 170 de pomi/hectar, in functie de soiul ales. Plantarea se face toamna, la o distanta de circa noua metri intre pomi si 10 metri intre randuri. Soiurile de nuc recomandate sunt cele romanesti, adaptate la conditiile de clima si sol de la noi, cum ar fi Valcor, Valmit, Jupanesti, Valrex etc., costul unui pom fiind de 420.000 de lei. Gropile vor avea adancimea de 50-60 de centimetri, iar in fiecare groapa se vor introduce, inainte de plantare, circa 20 kg de balegar fermentat (mranita). Infiintarea unei asemenea plantatii de nuci, pana la intrarea pe rod, costa intre 300 - 400 milioane de lei, incluzand aici achizitionarea pomilor, efectuarea lucrarilor agricole specifice, combaterea bolilor si a daunatorilor. Dupa intrarea plantatiei pe rod se pot obtine, anual, 2,5 - 3 tone de nuci/hectar care, vandute pe piata UE, ii aduc producatorului circa 10.000 de euro, in timp ce cheltuielile aferente nu depasesc 1.000 de euro. Potrivit specialistilor, investitia se amortizeaza dupa doi ani de la intrarea pe rod a plantatiei, care isi poate dovedi rentabilitatea pana la 35-40 de ani de la infiintare. In plus, dupa desfiintarea plantatiei, lemnul de nuc rezultat poate fi valorificat cu cel putin 2.000 euro/m.c., tot pe piata externa, drept materie prima pentru producerea mobilei.

150 hectare de teren, moştenite din familie, într-o zonă rurală aparent fără prea multe perspective. Păşune, culturi cu produse agricole, arendă – erau câteva din posibilele variante de valorificare pentru botoşăneanul Cornel Lupaşcu (38 de ani), astfel încât să scoată un ban din ceea ce avea mai de preţ – pământul din Durneşti (judeţul Botoşani). Planurile, însă, i-au zburat ceva mai departe – la fondurile europene şi la câteva idei "exotice".
Astfel, în februarie 2005, Cornel Lupaşcu înfiinţează societatea "Exotic Parc" SRL Botoşani, cu un capital social de 50.000 lei (RON), luându-şi în serios atribuţiile de unic asociat şi administrator. Primul "produs" nu a întârziat să apară – un proiect propus pentru finanţare prin programul SAPARD. Investiţia, care presupunea înfiinţarea unei ferme piscicole, s-a ridicat la valoarea de 176.183 euro, din care 95.583 euro a reprezentat contribuţie proprie, iar diferenţa finanţare europeană.

Aşa a început utilizarea primelor 50 hectare din suprafaţa pe care o avea în proprietate botoşăneanul, prin amenajarea unui iaz şi creşterea diferitor specii de peşte – crap, biban etc. În prezent iazul din Durneşti produce circa 10 tone de peşte pe an, cantitate distribuită în cea mai mare parte în reţeaua de magazine de specialitate din Botoşani.

Investiţiile au continuat pe "moşia" din Durneşti, următoarea "ţintă" fiind amenajarea unei crescătorii de animale sălbatice, mai precis iepuri şi căprioare sălbatice. "Cu cele aproape 500 de perechi reproducătoare, reuşim să obţinem o producţie de 3.000 – 4.000 de iepuri sălbatici pe an, ceea ce apreciez că este un rezultat bun. Mi-a fost destul de greu să obţin autorizaţiile pentru derularea unei asemenea activităţi, cu atât mai mult cu cât eram un caz singular în zona Moldovei, fiind primul investitor privat care a vrut să-şi amenajeze o crescătorie de animale sălbatice", a povestit administratorul "Exotic Parc".

Peşti, iepuri şi caprioare sălbatice, la umbra… nucilor europeni

Pentru alte 30 de hectare din terenul moştenit, planurile botoşăneanului s-au conturat în jurul unei idei de investiţie la fel de neobişnuită, probată până acum doar de câţiva întreprinzători, în toată ţara. "M-am gândit să fac o plantaţie de nuci, pentru că este una dintre cele mai convenabile culturi pomicole, atât sub aspectul valorii investiţiei iniţiale, al necesarului de lucrări agrotehnice, cât şi sub aspectul valorii comerciale a producţiei obţinute anual. În plus, la noi în zonă, există o tradiţie în acest domeniu. Pe vremea colectivizării au existat plantaţii de nuci, însă cu timpul au fost abandonate. Mi-am făcut un calcul şi am ajuns la concluzia că în felul acesta pot să dau o utilitate maximă la un teren care aproape că nu valora nimic", susţine Cornel Lupaşcu.

Zis şi făcut… proiect! Astfel a ajuns societatea "Exotic Parc" Botoşani pe lista beneficiarilor selectaţi pentru finanţare prin FEADR, în cadrul Măsurii 121 – "Modernizarea exploataţiilor agricole". Proiectul, depus în aprilie 2008, are o valoare totală de 1.362.920 lei, din care 50% reprezintă contribuţia proprie a întreprinzătorului botoşănean. "Proiectul l-am făcut de unul singur, fără să apelez la o firmă de consultanţă, însă sunt conştient că fără ajutorul celor de la SAPARD nu aş fi avut aceleaşi şanse de reuşită. Acum, contractul de finanţare este deja semnat şi în maxim o lună încep lucrările de arătură, discuit, şi tot ce trebuie pentru pregătirea terenului".

20 de euro, un puiet de nuc francez

Cât despre plantaţia propriu-zisă, aceasta va rămâne pe hârtie până la primăvară, atunci când botoşăneanul va fi "înarmat" cu aproape 6.000 de puieţi de nuci gata pentru a fi plantaţi din 7 în 7 metri pe suprafaţa de teren alocată proiectului. Asta nu înseamnă că se anunţă o toamnă sau o iarnă liniştită pentru business-ul abia început, ţinând cont de faptul că urmează licitaţiile obligatorii pentru selectarea furnizorilor.

"Din căutările făcute până acum, am găsit un soi bun de nuc produs în Franţa (denumit Lara), care are o productivitate foarte mare la hectar, adică între 6 şi 8 tone pe un hectar. Un puiet din acest soi m-ar costa cam 20 de euro bucata şi ar ajunge să dea rod în 3-4 ani. Trebuie să fac şi o analiză a solului, pentru a fi sigur că acest soi se adaptează cu uşurinţă şi creşte în mediul de care are nevoie. Pe de altă parte, ştiu că şi în România există soiuri foarte bune de nuc, aşa că voi continua să căut cea mai avantajoasă variantă", ne-a împărtăşit Cornel Lupaşcu câteva din frământările pe care le cunoaşte, la urma urmei, orice investitor.

"E adevărat că o activitate de producţie agricolă îţi dă multe bătăi de cap, însă, pentru mine, dificultăţile cele mai mari rămân cele legate de bănci, obţinerea creditelor, creşterea euro. Din punct de vedere al culturii, nucul nu este foarte pretenţios, nu cere nici condiţii climatice, nici terenuri deosebite pentru a se dezvolta. În schimb, durează destul de mult până culegi «roadele» investiţiei", a menţionat Cornel Lupaşcu. Dacă adăugăm şi observaţia făcută de directorul executiv adjunct din cadrul DADR Iaşi, Magneriu Jalbă, potrivit căreia "la acest moment, nici 20% din cererea de miez de nucă nu este acoperită de oferta pieţei", ajungem la concluzia că "Exotic Parc" Botoşani a mizat pe o carte bună.


Lemnul de nuc poate fi vândut cu până la 1.500 de euro metrul cub

Conform site-ului nucifere.com, valoarea foarte mare a lemnului de nuc (ajungând până la 1.500 de euro metrul cub) reprezintă un argument convingător pentru cultivarea soiului de nuc forestier. Pe termen lung, se pot obţine venituri consistente (aproximativ 300.000 euro/hectar), pornind de la o investiţie iniţială de maxim 1.200 de euro/hectar (plus TVA). Dar atenţie: copacii pot fi tăiaţi numai dupa 30-40 de ani de la sădire şi numai după obţinerea unor autorizaţii speciale!


Nucile în coajă: 3,5-3,9 euro/kg, pe piaţa internaţională
Preţul unui kilogram de nuci în coajă, pe piaţa internaţională variază între 3,5 şi 3,9 euro, în funcţie de calitate şi de soi, potrivit sursei mentionate. Aceasta echivalează la o producţie de doar 3.000 de kilograme la hectar, cu un venit anual minim de 10.500 de euro. În condiţiile în care soiul cultivat este unul foarte productiv veniturile sunt cu atât mai mari. De exemplu, la soiul Lara, după 8 ani de zile de la plantare se ajunge la o productivitate de 6 tone la hectar, ceea ce echivalează cu un venit anual de 21.000 euro/hectar .



Uleiul de nucă: 48-60 euro/litru, preţ în magazine

Dacă producătorii de nuci vor să îşi maximizeze profitul din această cultură, pot opta pentru industrilizarea miezului de nucă, pentru producerea de ulei de nucă sau pentru producerea diverselor specialităţi pe bază de miez de nuci. În medie un litru de ulei de nuci, în vrac, se comercializează direct de către producători la preţul de 16-20 euro, ajungând ca în magazin să aibă un preţ de cel puţin 3 ori mai mare, după cum arată nucifere.com. Un kilogram de ulei de nuci se obţine din 2 kilograme de miez de nuci.

Situatia privind cultura nucului Producerea nucilor pe plan mondial

Datorita sistemului de cultura extensiv, practicat in majoritatea tarilor cultivatoare de nuci (exceptie S.U.A si Franta) nu se cunosc exact suprafetele cultivate cu nuc, numarul pomilor si productia de fructe, in majoritatea situatiilor, fiind stabilite prin evaluare. Comparativ cu alte plante pomicole suprafetele ocupate cu plantatii comerciale de nuc sunt mai mici si in putine tari.

In ultimii ani productia mondiala anuala de nuci depaseste volumul de 1200 mii tone. Fata de media anilor 1950-1960 volumul productiei anuale s-a dublat, iar in ultimii 10 ani a crescut de la 793,6 mii tone in 1980 pana la 1221 mii tone in 2001.

Pe continente, cele mai mari productii in perioada 1999-2001 s-au inregistrat in Asia ( 640,40 mii tone) o crestere fata de media 1980-1990 cu 51,9%, America de Nord (231,6 mii tone) cu o crestere fata de media 1980-1990 cu 11,9% si America de Sud (24,27 mii tone) cu o crestere fata de medie1980-1990 cu 47,7%.

In Europa si Africa productiile medii au scazut de la 236,65 mii tone, inregistrate in perioada 1980-1990, la 234,47 mii tone, in perioada 1999-2001 in Europa si respectiv de la 32,65 mii tone la 12,35 mii tone in Africa (Tabelul 1)

Tabelul 1. Evolutia productiei de nuci pe continente, recalculat la nuci in coaja, mii tone
Continutul	Media 1980-1990	Nivelul productiei in anii			Media 1999-2001	Procentul de crestere
		1999	2000	2001
Asia	231,67	604,62	650,25	667,40	640,40	151,90
America de Nord	195,18	254,00	216,82	225,00	231,60	111,9
America de Sud	17,01	23,75	24,92	24,14	24,27	147,7
Europa	236,29	145,47	280,23	277,75	234,47	99,20
Africa	32,65	13,00	12,00	12,00	12,33	37,70

Sursa: FAO

Principalele tari producatoare de nuci pe plan mondial la momentul actual sunt China si S.U.A, care impreuna produc peste 43% din productia mondiala. Cantitati mari se produc in Iran si Turcia, urmate la distanta mare de Ucraina, Franta, Romania si alte tari.

Tabelul 2. Principalele tari producatoare de nuci de pe glob si productia medie, recalculat la nuci in coaja, mii t
Tara	Nivelul productiei in anii
	1999	2000	2001	2002
China	275,0	300,0	330,0	320,0
S.U.A	254,0	216,0	225,0	249,5
Iran	142,8	140,0	135,0
Turcia	120,0	122,0	122,0	68,0
Ucraina	41,1	49,9	520
India	30,0	31,0	31,0	32,0
Franta	23,0	27,8	27,0	30,0
Romania	32,5	25,0	25,0
Grecia	24,4	22,1	20,0

Sursa: FAO

Nucul este raspandit si in multe alte tari, dar productiile obtinute sunt comparativ mici si se folosesc pentru uz intern. Principalele cai de modernizare a culturii nucului in scopul sporirii productiei si imbunatatirii calitatii sunt ameliorarea genetica si intensificarea producerii nucilor.

Obiectivele principale in programele de ameliorare cunoscute prevad crearea unor noi soiuri de mare productivitate si rodire timpurie, dezmugurirea si inflorirea tarzie pentru a reduce pericolul brumelor tarzii, toleranta la atacul de bacterioze si antracnoza nuci mari si procent ridicat de miez (peste 45%); coaja subtire, care se sparge usor.

Intensificarea cultivarii nucului este posibila prin implementarea unor sisteme de cultura moderne si folosirea soiurilor cu fructificare din mugurii laterali. Astfel de sisteme sunt deja elaborate in Franta si alte tari, care deja la anul 5 dupa plantare asigura o productivitate a plantelor de 3 t/ha, urmand ca pe viitor sa creasca.

Sortimentul de nuc utilizat pe plan mondial este destul de restrans comparativ cu alte specii pomicole. Fiecare zona ecologica are, in general, un sortiment specific, cu soiuri create in aceleasi conditii.

In vederea imbunatatirii sortimentului de nuc in majoritatea tarilor cultivatoare continua selectia si studiul tipurilor valoroase in populatiile autohtone, in mai multe tari, printre care S.U.A, Franta, Ungaria, Italia, Romania si altele se realizeaza programe speciale de ameliorare genetica in vederea crearii unor noi soiuri cu valori superioare celor externe.

Comercializarea nucilor

Ca produs de export nucile tot mai mult sunt solicitate pe piata mondiala, pentru unele tari comertul cu nuci prezinta un capitol important pentru economia nationala.

Volumul productiei de nuci realizata la export pe plan mondial in ultimii ani atinge 250 mii tone, inclusiv 90 mii tone nuci in coaja.

Cele mai mari tari exportatoare de nuci si miez de nuca de pe glob sunt S.U.A, China, Franta, India si altele.

Tabelul 3. Principalele tari exportatoare si volumul exportului de nuci, recalculat la nuci in coaja, mii t
Tara	Nivelul productiei exportate in anii
	1999	2000	2001	2002
China	29,395	32,500	33,000	25,000
S.U.A	98,199	103,273	108,611	104,595
India	12,000	15,500	14,000	17,000
Turcia	500	500	500	500
Cili	8,700	10,000	10,500	11,000
Italia	1,800	1,500	1,000	1,000
Total	171,097	186,273	186,611	182,095

Sursa: FAO

Principalii importatori al nucilor si miezului de nuci sunt tarile Comunitatii Europene, Japonia, Canada, Brazilia, Israelul, Australia si altele.

Cea mai mare tara exportatoare de nuci in coaja este S.U.A (aproape 2/3 din vanzari), majoritatea productiei fiind realizata in tarile Comunitatii Europene (peste 80%). Franta anual vinde la export peste 8 mii tone nuci in coaja.

Cantitati comparativ mici de nuci in coaja vand la export Cili, China, Bulgaria, Ungaria si Republica Moldova. Productia carora nu-i omogena din cauza polimorfizmului pronuntat a plantatiilor, ca rezultat a inmultirii indelungate a nucului prin semanare directa a nucilor.

Cea mai mare cantitate de miez de nuci realizata pe piata mondiala este de origine americana (peste 20% din vanzari).

Cantitati mari de miez de nuci pe piata mondiala realizeaza China, India, Romania, Republica Moldova.

Cel mai mare importator al miezului de nuca din S.U.A este Japonia, care absoarbe aproape o jumatate din productia exportata. Miezul de nuci din S.U.A este cumparat si de tarile Comunitatii Europene, Canada, Israel si Coreea de Sud.

China este al doilea mare exportator de miez de nuci pe piata mondiala. Cea mai mare parte a acestei productii este cumparata de tarile europene (5 mii tone), Japonia, S.U.A si Canada.

Al treilea exportator de miez de nuci pe piata europeana este India, care in ultimii ani are o concurenta tot mai mare din partea Republicii Moldova, aparuta recent pe piata cu productie calitativa la un pret rezonabil.

In ultimii ani promoveaza exportul miezului de nuci pe piata europeana Romania, Bulgaria, Ungaria.

Principalii importatori de miez de nuci pe plan mondial sunt Franta, Germania si Anglia, ceva mai putin cumpara aceasta productie Canada si Australia.

Principalii furnizori de miez de nuci pe piata europeana sunt China, S.U.A, Republica Moldova si India.

Situatia din Republica Moldova

Producerea nucilor

In Republica Moldova, conform datelor recensamantului plantatiilor pomicole din 1994, exista peste 2,2 ml pomi de nuc dintre care peste 85% in plin rod.

Desi nu dispunem de date concrete privind productiile anuale de nuci, consideram totusi ca cele 6,5-9,5 mii tone miez de nuci anual realizate la export, echivaleaza o productie de cel putin 25-27 mii tone nuci in coaja.

Cultivat din timpuri stravechi in tara noastra nucul este raspandit mai mult ca pom izolat, mai rar in grupe mici sau alei. Se cunosc putine plantatii de tip livada, dar nici acelea nu ocupa suprafete prea mari.

Fiind inmultit pana nu demult in exclusivitate din seminte, plantatiile de nuc reprezinta un polimorfism pronuntat, ceea ce nu intotdeauna corespund cerintelor practice. Printre numeroasele tipuri se intalnesc pomi cu fructe mici costelive, cu coaja groasa din care miezul se separa anevoios. In plantatii pomii se deosebesc mult dupa rezistenta la ger si maladii, dupa productivitate si calitatea nucilor.

In ultimii ani se intreprind masuri organizatorice si practice de intensificare a productiei de nuci in tara noastra prin trecerea la tehnologia de producere a nucului pe baza de soi.

Conform Legii nucului pe viitor la infiintarea plantatiilor de nuc vor fi folositi numai pomi altoiti de soiuri omologate cu productivitate inalta si nuci de calitate superioara. Materialul saditor de soiuri omologate - Chisinau, Calarasi, Corjeuti, Schinoasa, Costiujeni, cat si a soiurilor perspective - Cazacu, Cogilniceanu si altele asigura intrarea plantatiilor pe rod la al 4-5 an dupa plantare, sporirea productivitatii plantatiilor infiintate (2,0-2,5 t/ha) in varsta de 9-10 ani, productie marfa uniforma (dar fiind posibila recoltarea pe soiuri) de calitate superioara.

Folosirea rationala a factorilor de intensificare, a masinelor si agregatelor de intensificare, nu numai la ingrijirea plantatiilor, dar si la prelucrarea productiei de nuci (decojire, spalare, uscare, separarea miezului) asigura acestei specii nucifere o rentabilitate sporita. Infiintarea noilor plantatii de nuc cu soiuri omologate si productiei competitiva pe piata externa, folosirea pe larg a realizarilor tehnico-stiintifice in nucicultura este obiectivul principal al sporirii productiei de nuci in tara noastra si a organizarii unei baze solide de export a nucilor.

In vederea imbunatatirii sortimentului, continua selectia si studiu unor hibrizi naturali din populatiile autohtone obtinerea unor noi soiuri superioare celor existente folosind metodele selectie clasice.

Comercializarea nucilor

Republica Moldova a devenit in ultimii ani un furnizor mare de miez de nuci pe piata europeana. In cantitati mici agentii economici realizeaza la export si nuci in coaja.

Tabelul 4. Exportul productiei de nuci din Republica Moldova in ultimii 4 ani (tone)
Anul	Miez de nuca	Nuci in coaja
1999	6,518	775
2000	6,054	189
2001	6,536	200
2002	9,628	929

Sursa: Departamentul Vamal al Republicii Moldova

Cantitatea de miez de nuca recalculata la coeficientul 3,3 in nuci cu coaja este echivalent cu peste 20,0 mii tone in anul 2000 si 32,7 mii tone nuci in coaja in anul 2002.

Desi Republica Moldova vinde miez de nuci si nuci in coaja in peste 25 de tari, principalii importatori al acestei productii sunt Franta, Austria, Germania, urmate de Grecia, Spania, Italia si alte tari.

Datorita cresterii exportului miezului de nuci consumul intern este scazut si nu depaseste 3000 tone.

In Republica Moldova exportul productiei de nuci (nuci in coaja sau miez) este organizat de mai multi agenti economici, care colecteaza nucile, separa miezul, gradeaza si ambaleaza produsul. Produsul este procurat de mai multe firme straine in baza unor contracte de lunga durata. Mai multi agenti economici, care comercializeaza productia de nuci, isi dezvolta o infrastructura corespunzatoare, construind frigidere, amenajand sali speciale operationale, inzestrate cu utilaj special si linii moderne de prelucrare a productiei.

Pretul la miez de nuca in ultimii ani difera mult. In primul trimestru al anului 2001 la achizitionarea a 2339 tone de miez de nuca, pretul mediu a fost de 2870 $/tona, in Spania - cu 3260 $/tona, in Germania - cu 3070 $/tona, in Austria - cu 2990 $/tona, in Franta - cu 2740 $/tona (preturi medii declarate la vama).

Tabelul 5. Consumul intern aparent de nuci in coaja (tone)*
Anul	Productia	Export	Consumul intern
1999	24,484	22,284	2,200
2000	23,767	20,167	3,600
2001	23,295	21,765	1,530
2002	33,800	32,700	1,100

Nota: * - La calcularea consumului domestic a fost folosit coeficientul 3,3 pentru a exprima cantitatile de miez de nuca in cantitati de nuci in coaja.
Sursa: Ministerul Agriculturii si Alimentatiei din Republica Moldova

Dat fiind, ca in ultimii ani producatorii asigura o ingrijire mai buna nu numai a plantatiilor de nuc, dar si a arborilor razleti, putem prognoza o sporire considerabila a volumului productiei anuale chiar in viitorii 2-3 ani, care va depasi 30-32 mii tone. Mai mult ca atat in ultimii ani se infiinteaza noi plantatii de nuc cu pomi altoiti care, condusi conform unor tehnologii moderne, fara dor si poate vor contribui la sporirea productiei in tara noastra si totodata la sporirea volumului productiei exportate.

Cantitatile importate mici din Franta, Grecia, Ucraina si Turcia reprezinta reexport si in calculele noastre nu intra.

N.A.F.

Miraculosii nuci negri

Doar 7 nuci negri mai sunt în prezent la Sibiu. Acum câteva secole, arborii erau folositi pentru tratarea unor boli grave, printre care si lepra. Preparate din nuc negru se gãsesc si acum în farmacii.

Într-o vreme, nucii negri împânzeau Sibiul. Pe strada G-ral Magheru, în apropierea Gãrii Sibiu si în parcul Sub Arini, arborii erau sãditi si protejati, pentru cã proprietãtile lor curative erau cunoscute. Astãzi, putini sibieni îi mai diferentiazã de arborii obisnuiti si cu atât mai putini sunt cei care sunt hotãrâti sã îi protejeze.

Nucii negri sunt considerati unii dintre cei mai valorosi arbori ai Statelor Unite ale Americii, tarã în care cresc natural în peste 32 de state. Cu toate cã pot fi plantati foarte usor si au o duratã de viatã foarte mare - pânã la 100 de ani -, în Sibiu nu se mai gãsesc decât sapte nuci negri: cinci în apropierea Gãrii Mari, unul în curtea fostei Biserici Ursuline si unul în parcul Sub Arini.

Toxici
Cei mai multi botanisti descriu nucii negri ca pe niste arbori toxici, care împiedicã, prin toxina pe care o contin - juglonul -, dezvoltarea normalã a arborilor din imediata lor vecinãtate. "Este un compus care atunci când este sintetizat de o plantã, afecteazã cresterea plantelor din jurul ei. Plantarea dedesubtul sau lângã nucii negri este dificilã. Juglonul este folosit uneori ca ierbicid", se aratã într-un studiu al botanistului american C.F. Reed. si totusi, nuca neagrã este comestibilã si se foloseste frecvent drept condiment pentru produsele de patiserie si în brutãrie.

Frunzele acestui arbore erau si ele folosite în trecut - pentru alungarea insectelor, în special a mustelor din jurul cailor si vacilor.

Medicinã naturistã americanã
În medicina traditionalã americanã, frunzele de nuc negru erau folosite ca astringent, detergent, laxativ si purgativ, dar si pentru tratarea eczemelor, herpesului si ulcerului. Seva arborelui, amestecatã cu vin rosu, era utilizatã contra cãderii pãrului, în timp ce despre nucile negre mãcinate se credea cã pot alina durerea de mãsele. Uleiul obtinut din semintele fructului erau folosite pentru tratarea cangrenelor, rãnilor si chiar a leprei. "Nucii negri aflati în apropierea Gãrii Mari puteau fi plantati în sprijinul Bisericii Dominicane, despre care se stie cã organiza slujbe religioase pentru leprosii Sibiului", declarã Werner Fink, un sibian pasionat de neobisnuitii nuci negri.

Nuci medicamentoase
Din nuca neagrã se fabricã si în România, în special la Tg. Mures, unguente pentru diferitele afectiuni. "Este considerat mai mult un remediu naturist", spune Gabriela Bardac, medic specialist al Laboratorului Polisano. Un supliment nutritiv capsule, pe bazã de nucã neagrã, am gãsit si într-unul dintre magazinele naturiste din Sibiu. Prospectul acestuia aratã cã nuca neagrã poate fi folositã ca tonic natural, antiseptic digestiv si antiparazitar pentru Giardia Lambila.

"Tãierea nucilor de orice tip este interzisã prin lege, din cauza valorii lemnului lor si nu se poate face decât cu acordul primãriilor", sustine botanistul Constantin Drãgulescu. "Ei nu sunt arbori protejati, pentru cã sunt exotici, iar locurile în care cresc nu sunt amenajate, pentru cã nu apartin florei României. Pot fi însã declarati monumente ale naturii, pentru vechimea lor", adaugã profesorul.

Întrebuintare în trecut

"Nucii negri sunt adusi din America de Nord. Fructele lor sunt mai întunecate si se sparg foarte greu, dar sunt comestibile. În trecut puteau fi gãsiti în Sibiu în numãr mare, pe B-dul Magheru. Lemnul acestor nuci este tare si rezistent si se ciopleste usor. De aceea din el se fabricau pe vremuri paturi de armã, dar era folosit si pentru finisãrile interioare ale caselor, mobilã, la constructia avioanelor si navelor", spune Constantin Drãgulescu, profesor al Facultãtii de Ecologie din Sibiu. "Acoperisul lemnos al fructelor servea în trecut pentru fabricare de bijuterii. Fructele verzi erau fierte, pentru a obtine oxidant", se aratã în studiul "Date ecosistematice pentru plantele economice", al botanistului american J.A. Duke.

„Nuca President”, altoită în R. Moldova, aspiră la Cartea Recordurilor

,,Afacerea cu nuci este ca un pod între generații", consideră Constantin Gajim, directorul Asociației producătorilor de culturi nucifere din Republica Moldova. Deși necesită investiții pe termen lung, această afacere este rentabilă și are perspective în Republica Moldova, a declarat Constantin Gajim pentru Arena.

După ce a traversat o perioadă de criză, ramura nuciferă a cunoscut o renaștere în ultimii ani. Legea culturilor nucifere este funcţională, iar statul continuă să acorde subvenţii de 10 mii de lei pentru plantarea unui hectar de livadă. ,,Trebuie de remarcat că fermierii descoperă nucul şi doresc să înceapă activităţile de plantare şi cultivare a acestuia", a precizat Constantin Gajim.

Numai în cadrul expoziției ,,Farmer«, care s-a desfășurat la Moldexpo în perioada 20-23 octombrie, 20 de persoane s-au interesat cum pot iniția o afacere în acest domeniu. Şi mai mulţi oameni au cumpărat puieți de nuc pentru propria livadă.

În ultimii ani, în republică au fost plantate peste 7.000 de hectare de livezi de nuc. Atât comercializarea puieților, cât și a miezului de nuci aduce venituri bune. Preţul minim al unui puiet este de 10 euro, iar un kg de miez de nuci este de 5 euro.

În 2005, exporturile de miez de nuci ale Republicii Moldova au însumat aproximativ 30 milioane dolari SUA. Aceste venituri au fost obţinut exclusiv pe seama pomilor ce cresc pe marginea şoselelor şi în gospodăriile oamenilor.

«Dacă fiecare dintre noi ar sădi câte un pom, am avea o livadă de nuci cu o suprafaţă de circa 36 de mii de hectare și, respectiv, venituri anuale de 180 mln de euro», a explicat pentru Arena directorul Asociației producătorilor de culturi nucifere.

În Republica Moldova cresc circa 50 de soiuri de nuc, dintre care 14 sunt autohtone. Recent, Asociația producătorilor de culturi nucifere a altoit un nou soi, numit ,,Nuca President", cu dimensiuni triple față de o nucă obișnuită și care deţine toate șansele să fie înregistrată în cartea recordurilor ,,Guiness".

Nucile stimuleaza memoria

Iată metode care vă vor ajuta să depăşiţi momentele de oboseală mentală:

√ Nu încercaţi să găsiţi soluţii de rezolvare a unor probleme când sunteţi foarte stresaţi, pentru că nu veţi reuşi. Mai întâi relaxaţi-vă! Anxietatea poate bloca memoria.

√ Atunci când vreţi să reţineţi anumite lucruri, asociaţile cu imagini. Când veţi încerca să le rememoraţi, veţi revedea imaginile în minte şi vă va fi mai uşor să vă reamintiţi acele lucruri.

√ Faceţi pauze între orele de muncă, dacă vreţi să fiţi eficienţi. În cazul în care lucraţi mai mult de patru ore fără întrerupere, nu veţi da randament.

√ Încercaţi să împărţiţi sarcinile în bucăţi şi să le rezolvaţi într-un timp rezonabil. Dacă vreţi să faceţi lucrurile în timp record, riscaţi să fiţi şi mai obosiţi.

√ Dacă nu reuşiţi să memoraţi numere, fie ele de telefon, de cont sau pur şi simplu o serie de buletin, încercaţi să le ţineţi minte pe bucăţi. De exemplu, grupaţi cifrele trei câte trei.

√ Reţineţi informaţiile de care aveţi nevoie prin asociere, încercând să găsiţi o legătură între ele. Le veţi memora mai uşor.

√ Atunci când un lucru ne atinge sufletul, nu îl uităm atât de uşor. Îl putem folosi în activitatea zilnică, încercând să reţinem lucrurile în funcţie de sentimentele pe care ni le-au trezit.

√ Odihniţi-vă! Somnul insuficient scade capacitatea de memorare, aşa că munca pe timpul nopţii, fără o odihnă prealabilă, nu e o soluţie, ci o greşeală. Mintea obosită nu e la fel de ageră.

√ În perioadele solicitante consumaţi alimente proaspete, fără prea multe grăsimi. Adăugaţi legume verzi, fructe, morcovi, dar şi roşii. Însă nu mâncaţi exagerat, pentru că acest lucru împiedică oxigenarea creierului.

√ Ronţăiţi zilnic miez de nucă, pentru că întăreşte sistemul nervos şi îmbunătăţeşte memoria. De asemenea, afinele şi Ginkgo biloba cresc fluxul sangvin în creier, mărind capacitatea de memorare.

Cum vă recăpătaţi puterea de memorare

În cazul în care aţi încercat toate metodele de memorare şi tot nu reuşiţi să reţineţi nimic din ce v-aţi propus, puteţi recurge la tratamentele homeopate. Acestea sunt utile în tratarea tuturor problemelor legate de memorie şi chiar în caz de accident vascular sau Alzheimer. Remediile în astfel de cazuri sunt individualizate. Şi acupunctura e foarte utilă în tratarea acestor probleme.

Mintea rămâne tânără dacă aveţi o viaţă activă

Sedentarismul şi stresul se numără printre cei mai mari duşmani ai memoriei. De aceea e bine să diversificaţi activităţile zilnice, să faceţi cât mai multă mişcare şi să introduceţi în programul zilnic câteva activităţi relaxante. Gimnastica, plimbările şi înotul ajută energia să circule, mărind fluxul sangvin în tot organismul şi, implicit, în creier şi stimulează capacitatea de a reţine lucruri. Memoria poate fi antrenată şi prin lectură. Alte sfaturi: evitaţi singurătatea, consumul exagerat de alcool, nu fumaţi şi fiţi cât mai optimişti! Urmaţile şi veţi avea o memorie excelentă!

100 de grame de miez conţin aproximativ 630 de calorii

Nuca este recomandată de nutriţionişti în curele de îngrăşare, pentru că are o valoare calorică aproximativă de 630 la 100 de grame, aşa că e bine să consumaţi cel mult 10 nuci pe zi, dacă nu vreţi să luaţi în greutate. Miezul se poate consuma proaspăt sau uşor prăjit, în ultimul caz fiind mai uşor digerabil. Datorită conţinutului redus de carbohidraţi şi de zaharuri, nuca este indicată şi în regimul diabeticilor, însă poate fi de ajutor şi în tratarea problemelor stomacale. În plus, miezul conţine vitaminele C, B1, B2, B5, PP şi caroten şi este bogat în sodiu, potasiu, calciu, magneziu, fosfor, fier şi iod.

Sursa – LIBERTATEA

Tehnologia Nucului in Livada

In cultura nucului se practica trei sisteme de cultura: sistemul clasic sau extensiv, sistemul intensiv si sistemul superintensiv, fiecare sistem avand particularitatile sale diferite intre ele. Sistemul clasic sau extensiv Sistemul intensiv Sistemul superintensiv Sistemul clasic sau extensiv Acest sistem presupune o densitate de 60-80 pomi/ha, plantarea executandu-se la distante mari de 8m X 10m, 10m X 10m, 10m X 12m, sau chiar 12m X 12m. Intr-o schema de plantare la aceste distante, pomii vor intra deplin pe rod in anii 10-12 de la plantare. In primii 8-10 ani se recomanda cultura intercalata a unor plante agroalimentare, furajere, arbusti fructiferi (coacaz, zmeur) si capsun. Culturile intercalate pot influenta pozitiv cresterea si fructificarea nucului prin ingrasamintele suplimentare care se dau conform tehnologiei, cat si prin reducerea excesului de umiditate din sol, in anumite perioade ale anului. Sistemul intensiv

Sistemul intensiv de cultura presupune o densitate de 90-114 pomi/hectar, cu distante de plantare de: 8m X 8m, 8m X 7m, 7m X 7m, 8m X 5m, distante care permit, de asemenea, practicarea culturilor intercalate numai in primii 6-7 ani, deoarece, incepand cu anul 8 de la plantare, se obtin primele recolte economice de nuci in coaja.

Sistemul superintensiv

In acest sistem de cultura densitatea pomilor este mare, iar numarul pomilor la ha variaza de la 150 la 200 pomi. Recolte economice se obtin in anul 4-6 de la plantarea puietilor de nuc. Distantele de plantare in acest sistem sunt urmatoarele: 7m X 3,5m, 8m X 4m, 9m X 4,5m. Cultura moderna a nucului este orientata spre sistemul superintensiv, in ferme cu plantatii de 50-60 ha, in care se obtin castiguri substantiale.

N.A.F.

Cultivarea nucului – o afacere cu miez si cu multa perspectiva

Agentia Nationala de Dezvoltare Rurala, in colaborare cu Asociatia Obsteasca „Criul-Fermier” si cu sustinerea financiara ACSA (Asociatia de consultanta si scolarizare in agricultura) continua seminarele tematice cu scopul de a promova cunostintele teoretice si practice in domeniul cresterii diferitor culturi agricole. La 4 mai un asemenea seminar a pus in discutie tema „Lucrari agrotehnice de intretinere a plantatiei de nuc”, cu implica-rea doctorului habilitat in biologie Ion Turcanu.

Ion Turcanu s-a referit la istoria cultivarii nucului la noi in tara, spunand ca pana nu demult nucul era un copac razlet, dar iata ca s-a ajuns si in Moldova la plantarea si producerea acestor fructe la scara industriala. Fermierii moldoveni, potrivit opiniei lui Ion Turcanu, ar trebui sa se ocupe mai intens de plantarea acestei specii pomicole, pentru ca produsul este foarte intrebat in lume. Daca in anul 2009 Republica Moldova a exportat 10 mii tone de miez de nuci, apoi numai tarile Uniunii Europene pot asimila peste 180 mii tone de nuci anual. Savantul le-a explicat fermierilor, de ce este nevoie de material saditor produs prin altoire – pentru ca miezul acestuia ajunge pana la 50% din cat cantareste un fruct, pe cand pomul obtinut din fructul unui copac salbatic are un randament de doar 30% de miez, restul fiind coaja. In republica extista deja pepiniere, care produc puieti de soiuri omologate la noi in tara, adica adaptate conditiilor climaterice de aici, care sunt unele dintre cele mai prielnice din lume, alaturi de Romania si Ungaria. Acestea sunt soiurile „Calarasi”, „Cogalniceanu”, „Cazacu”, „Schinoasa”, “Costiujeni”, „Corjeuti” si inca aproximativ 20 de soiuri, care-si asteapta omologarea. Ion Turcanu a demonstrat celor prezenti si un filmulet despre modul in care este plantata, ingrijita, culeasa o livada de nuci in apropierea or. Verona, Italia. Filmul oglindeste si modul in care fructele sunt scuturate si adunate, spalate, calibrate si ambalate, nu si decojite, pentru ca magazinele le iau spre comercializare intregi, de aceea este important ca sa nu piarda cumparatorul mult din timpul personal, pana va decoji o nuca, adica nu trebuie sa fie pietroasa. Plantatia numara 200 de ha si este prelucrata de 10 oameni, care au la dispozitie tot felul de tehnica si mecanisme.

Cum stau lucrurile in Moldova fermierii au mers sa vada in partea a doua a seminarului, la Gospodaria Taraneasca „Sclifos Mihail” din Criuleni. Proprietarul acesteia, Mihail Sclifos le-a demonstrat plantatia de nuci si pruni, caci fermierul a ales sa sadeasca pe cele 4,5 ha ambele specii de pomi – pana nucii vor intra in rod maxim, cam prin 2015 - 2017, omul spera ca va avea venit mai intai din pruni, altfel munca pe mai multi ani se transforma in investitii curate, fara profit. Nucii sunt saditi la distanta de 12 m unul de altul si pana se vor forma coroanele pomilor printre randuri pot creste si alte culturi. Mihai Sclifos si-a inceput discursul cu un sfat pentru cei prezenti, spunand ca in pofida faptului ca este agronom de specialitate, cand s-a apucat de cultivarea acestei plantatii a descoperit ca multe particularitati ale culturii nu le cunostea anterior, de aceea documentarea temeinica este si cheia succesului. Infiintarea unei plantatii incepe cu proiectarea ei, care presupune si analiza solului. In fucntie de calitatile solului se calculeaza si densitatea pomilor la hectar, si lucrarile agrotehnice care urmeaza dupa plantare. Dansul a optat pentru soiul „Chisinau”, care incepe vegetatia cu 2 saptamani mai tarziu decat alte speciii, pentru a nu fi afectat de ingheturile tarzii, or plantatia se afla intr-o vagauna pe malul Nistrului, zona deseori afectata de brumele din aprilie-mai. Faptul ca a proiectat livada inainte de a o sadi inseamna ca afacerea sa are un temei juridic si stiintific serios, care-i permite si accesarea subventiilor, si colaborarea cu ong-urile din domeniul agriculturii in vederea obtinerii mijloacelor suplimentare de finantare. Colaborarea cu finantatorii, de la 2007 incoace, potrivit lui Mihai Sclifos, i-a adus trei granturi, valoarea carora a fost 700 de dolari, 1000 de euro pentru echipament, 25 mii lei pentru irigare. Intrebat de colegi, cine prelucreaza livada, dansul spunea, ca familia sa, or are doi feciori, carora tot trebuie sa le dea de lucru si o ocupatie pe viitor. Investitiile se vor recupera pe parcurs, mai cu seama ca si statul l-a ajutat cu 40 mii lei in calitate de subventii (pentru plantarea a 300 pomi de nuci s-au cheltuit cca 56 mii lei). In anul curent printre randurile de nuci va incerca sa semene un amestec de ierburi, pentru producerea fanului, fapt ce ar scadea din cheltuieli pentru lucrarile mecanizate. Pe viitor intentioneaza sa instaleze un sistem de irigare prin picurare la fiecare pom si tot acest sistem, prin dispersie, va putea salva livada de eventualele ingheturi de primavara. Sub alt aspect, o plantatie de nuci sau o livada de alte soiuri este o investitie buna in viitorul copiilor, or Mihai Sclifos a plantat-o pe pamantul mostenit de la parinti si la randul lui va putea spune sa nu a trait degeaba, daca lasa urmasilor sai o afacere de succes, bine structurata si plina de ... miez dulce.

Mihai Odobescu, coordonator de proiect in cadrul ACSA, spunea ca daca stam pe sac nu castigam nimic, dar daca incercam sa-l aburcam in spate si sa ne miscam, apare si interesul, si castigul.

Pentru toti gospodarii, care nu vor sa planteze plantatii mari, dar au cite un pom-doi prin curti, Ion Turcanu recomanda macar de cateva ori pe vara sa-si ude nucii, sa faca taieri in coroana pentru o mai buna iluminare solara a tuturor partilor copacului si sa-i administreze ingrasaminte de cel putin trei ori pe an: toamna, cind se sapa in jurul tulpinii, primavara la dezvoltarea lastarilor si vara in timpul dezvoltarii intensive a fructelor.

N.A.F.

Simpozion despre… plantatii de nuci

Asociatia Cultivatorilor de Nuci din România si Camera Agricola Judeteana (CAJ) Vrancea, în colaborare firma franceza au organizat recent simpozionul cu tema „Importanta cultivarii nucului în plantatii pomicole; utilaje si masini agricole utilizate în pomicultura”

Intilnirea de la pensiunea “Paradisul Vrincean”, comuna Golesti, a pus pe tapet importanta cultivarii nucului, considerat ca fiind cea mai veche specie pomicola, cu o importanta economica si sociala deosebita datorata valorii alimentare a fructelor sale, calitatii superioare a lemnului, utilizarii ca materie prima pentru industria chimica si farmaceutica, dar si ca specie decorativa si eco-amelioarativa de mare efect. Presedintele Asociatiei Cultivatorilor de Nuci din Romania, Ovidiu Lazar, a prezentat in prima parte a simpozionului motivele pentru care recomanda cultura nucului, importanta acestuia în cultura, tehnologii de cultura, diferite soiuri productive si cu fructe de calitate. Au fost prezentate si alte specii pomicole: alunul, migdalul si castanul comestibil, soiuri aclimatizate in Romania. In cea de-a doua parte, reprezentantii CAJ au prezentat cadrul legislativ privind cultura nucului si posibilitati de înfiintare a plantatiilor prin FEADR, dupa care reprezentantul firmei româno-franceze Agrialianta a prezentat oferta de utilaje, echipamente si masini agricole folosite în pomicultura si procesarea fructelor, modalitati de achizitionare a acestora. Fondurilele structurale pot veni prin masurile 141, 112, 121 si 123 din FEADR. Participantii, din comune vrincene cu potential pomicol si din judetele invecinate, au vizionat materiale de prezentare a soiurilor de nuci, a modului de utilizare a utilajelor agricole, care le-au stirnit interesul.

N.A.F.

Sfaturi Practice

Frunzele de nuc

Nucul este un arbore cu radacina pivotanta, puternic ramificata lateral, tulpina inalta de pina la 30 m, scoarta este neteda, cenusie, iar coroana strinsa atunci cind creste in masiv si larga - globuloasa cind creste solitar. Infloreste in luna mai, fructele au un aspect globulos, prezinta un invelis carnos de culoare verde care crapa cind ajunge la maturitate si elibereaza nuca ce poarta in interior saminta comestibila. Produsele vegetale utilizate in scop terapeutic sint frunzele recoltate in lunile mai-iunie, ele continind: tanin, tamina C, clorofila, saruri minerale, inazitol, acizi organici, ulei esential etc.

Proprietati si recomandari

Arborele are proprietati hipotensive, hipoglicemiante, calmante, antiinflamatorii, hemostatice, antiseptice, depurative, antisudorifice, fiind recomandat in boli precum diabetul zaharat, candidoza, litiaza renala, ateroscleroza, infectii strepto si stafilococice, intoxicatii cu mercur. Se recomanda utilizarea acestuia si pentru combaterea secretiei excesive a glandelor sudoripare, eczemelor acute, ermilor intestinali si diareei.

Mod de folosire

Intern

Se foloseste sub forma de infuzie preparata dintr-o lingurita cu frunze de nuc adaugate la 200 ml apa clocotita si zilnic se consuma doua cani din acest ceai.

Extern

Sub forma de decoct obtinut din trei linguri de frunze de nuc adaugate la 250 ml apa. Se fierbe timp de 10 minute, dar se poate prepara si o infuzie din patru linguri de frunze de nuc la 200 ml apa clocotita. Cu aceste solutii se face gargara sau se inhaleaza in stari gripale, se spala local eczemele sau se toarna in apa de baie a copiilor, chiar si a adultilor.

N.AF.

6 reţete din frunze, coji şi seminţe de nuc

Fiind foarte hrănitoare, nucile au şi valoare terapeutică bine definită. Le sunt recunoscute atât proprietăţile laxative, cât şi antidiareice, virtuţi antitoxice la nivelul pielii şi al circulaţiei limfatice şi, de asemenea, o acţiune vermifugă, în special asupra teniei.

1. În cosmetică, nucile pisate sunt foarte bune pentru curăţarea tenului. Două trei nuci mari se pisează şi se amestecă cu câteva linguriţe de apă călduţă până se albesc şi formează o pastă. Această pastă se aplică 10 minute pe faţă şi pe decolteu, şi, cu mişcări circulare se masează pielea. La sfârşit se clăteşte tenul cu ceai de muşeţel. Pasta de nuci are efecte benefice asupra tenului: ajută la sanguinizarea pielii, o curăţă în profunzime de toate impurităţile şi de stratul de piele moartă pregătind faţa şi gâtul pentru aplicarea altor tratamente sau a unor creme hidratante.
2. Sucul proaspăt de nucă este utilizat de către medicina populară în tratamentul pecinginilor. Se iau câteva nuci proaspete şi se mixează, apoi se storc cu ajutorul unui tifon şi se pun comprese pe zona în afectată.
3. Amestecul de migdale, nuci şi infuzie de paie de ovăzeste utilizat în tratamentul adjuvant al litiazei urinare.
4. Pasta de nuci cu miere este un energizant de excepţie. Se ia o mână bună de nuci şi se amestecă în mixer cu o lingură de miere de albine polifloră. După 2-3 minute se consumă pasta obţinută cu înghiţituri mici.
5. Dulceaţa din coji de nuci şi miere de albine se obţine din: 200g muguri de nuc, 250 g miere de albine, 500 ml apă. Se amestecă într-un vas, se fierbe la foc domol până se obţine o pastă asemănătoare peltelei. Se amestecă continuu apoi se lasăsă se răcească. Când este rece se adaugă încă un pahar cu miere de albine. Compusul se păstrează la întuneric şi la rece, în sticle de culoare închisă. Amestecul din coji de nuci are rol în stimularea poftei de mâncare şi accelerarea metabolismului. De asemenea creşte rezistenţa sistemului imunitar. Este utilizată în oboseli, astenii, lipsa poftei de mâncare şi slăbiciune. Se consumă cu măsură: la copii o linguriţă pe zi, înainte de masa de dimineaţă, iar pentru adulţi trei linguri pe zi înainte de mesele principale. Cura se ţine timp de o lună de zile. Se face o pauză de o lună, după care se reia încă o lună. Trebuie menţionat că preparatul este activ cu cât este mai proaspăt. Este contraindicat în diabet şi stări febrile.
6. Ceaiul de nuc şi miere de albine se face din frunze de nuc proaspete sau uscate. Se prepară decoct din 400 ml apă fierbinte fiartă la foc mic cu frunzele de nuc până scade la jumătate. Se lasă în vasul în care a fost preparat până se răceşte apoi se adaugă o lingură de miere de albine de salcâm la 100 ml ceai obţinut. Acest ceai se utilizează timp de şapte zile (se face în fiecare zi ceai proaspăt), timp în care se beau trei pahare pe zi, înainte de mesele principale. Seara se pot aplica şi comprese muiate în acest amestec pe suprafeţele de pe corp care transpiră cel mai mult. Acest preparat are acţiune asupra circulaţiei sanguine şi a funcţionării glandelor sudoripare. Ceaiul de nuc cu miere are valabilitate 2-3 oredupă preparare la temperatura camerei şi 2-3 zile în frigider, apoi devine toxic. Contraindicaţiile acestui remediu sunt în diabet, ulcer duodenal, hipertiroidie.
   

N.A.F.

Un tratament cosmetic complet din frunze si fructe de nuc

Substantele continute in frunze, coji si nuci vopsesc parul, curata fata, elimina oboseala picioarelor si trateaza pielea
.

Copac impunator si cu o coroana globulara impresionanta, nucul ne ofera totul pentru a fi frumoase: frunzele pentru tratarea parului, cojile nucilor verzi pentru sprincene, gene dar si pentru picioarele transpirate sau umflate, iar nucile copate bine pentru gomajul fetei si in mastile de infrumusetare a obrazului, decolteului sau miinilor.

Cojile de nuci verzi se pot utiliza pentru vopsirea sprincenelor si a genelor. Dintr-un pumn de coji de nuci verzi puse in 500 ml apa
clocotita, se obtine dupa 5-10 minute de fierbere un ceai de culoare neagra. Cu aceste ceai se pot tampona atent dar insistent genele si sprincenele decolorate de soare pentru a obtine inviorarea culorii lor.

Tratamente pentru par

Pentru deschiderea nuantei parului se utilizeaza coji de nuca verde, macerate timp de 14 zile in ulei de masline. Pentru a obtine o nuanta mai inchisa a parului se poate prepara o solutie din coji proaspete de nuci. Se pun intr-un vas un litru de ulie de masline si 100 g coji. Vasul se incalzeste pe baie de apa pina la evaporarea apei din coji. Uleiul se strecoara si se pastreaza in sticle inchise la culoare si la loc intunecos.

Decoctul din coji de nuca verde, adaugat in apa de clatit, dupa spalarea capului intensifica reflexele parului castaniu si ii dau stralucire. Pentru a obtine o nuanta bruna mai intunecata, decoctul se poate aplica direct
pe par, nediluat.

Tinctura de nuca folosita pentru par brunet se prepara din 100 ml apa si 200 g coji de nuci verzi puse la macerat, timp de doua zile. Dupa aceea lichidul se strecoara si cojile se storc bine cu un tifon apoi se aduga 50 ml alcool de 70s.

Decocturi pentru picioare si frumusete

Frunzele de nuc se pot prepara sub forma de decoct. Tamponarea usoara in jurul ochilor creeaza o umbra castanie-aurie, ce da un farmec aparte privirii. Decoctul preparat din 600 g frunze de nuc si patru litri de apa se foloseste la baia de picioare, in cazul picioarelor umflate si a transpiratiei prea abundente a picioarelor. Tot deoctul de frunze de nuc se foloseste pentru clatirea parului castaniu sau negru pentru a-i da prospetime, pentru a intari radacina firului si pentru a inchide culoarea.

Masti cosmetice din nuci

Din nuci uscate cosmetica naturala pregateste masti de ingrijire a tenului. Tot din nuci maruntite se poate realiza un gomaj perfect al pielii fetei. Obrazul se clateste cu ceai de musetel caldut apoi se aplica o crema hidratanata. Mastile care au la baza nuci se prepara astfel: se curata de coaja lemnoasa apoi de pielita miezul de nuca, apoi se piseaza si se amesteca cu putina apa si o lingurita de miere de albine. Apoi se intinde pe ten si se mentine 10-15 minute. Se indeparteaza cu ajutorul unui tampon cosmetic inmuiat in infuzie slaba de musetel.
N.A.F.

Cultura nucului in tara noastra – plantare – inmultire - altoire

In tara noastra, nucul este stravechi. Pana la inceputul secolului XX existau paduri si plantatii intinse de nuc in judetele Gorj, Valcea, Dambovita, Prahova, Bacau, Neamt, Iasi, Suceava.
Atat in perioada celui de-al doilea razboi mondial, cat si dupa aceea s-a remarcat o scadere masiva a numarului de pomi si a productiei de nuci. Goana dupa lemnul de nuc, dar si desele sistematizari si organizari de teritoriu, datorita colectivizarii tarii, au dus la taierea nechibzuita a acestui pom.

Nucul iubeste solurile roditoare si destul de umede, dar nu se recomanda de sadit pe locurile joase pentru ca este destul de vulnerabil la ingheturile tarzii.

Se planteaza la o distanta de circa 10 m de la pom la pom (in dependenta de parametrii terenului, aceasta distanta poate fi calculata cu mici devieri). In primii 10-12 ani, nucul poate fi indesit pe rand si intre randuri cu visin, mar si par slab viguroase.

Creste mai bine sadit din nuca, direct la locul necesar. Poate fi crescut in pepiniera si plantat dupa 2-3 ani, insa permutarea o suporta destul de greu. Pot fi saditi si nuci altoiti, procurati din magazine specializate sau de la producatori recunoscuti. Acesti pomi fructiferi dau roade dupa 4-5 ani, doar ca si costul lor va fi putin mai ridicat. De pe un hectar de livada se poate recolta pana la 1,5-2 tone de nuci, astfel incat costurile ar fi acoperite.

Materialul saditor se obtine din pepiniere, nucul se poate imulti si prin seminte “tipuri selectionate”, dar, in acest caz, caracterele soiurilor nu se transmit fidel la descendenti. Puietii portaltoi se produc in scoala de puieti, iar pentru altoire sunt buni puieti de 1-2 ani, sanatosi. Ramurile altoi se recolteaza din puieti “elita” - ele trebuie sa aiba lungimea de 50-100 cm si diametrul 8-20 mm. Materialul biologic se pastreaza, pana la altoire, stratificat in nisip umed. Puietii se scot de de la stratificare cu 10-15 zile mai repede, se fasoneaza scurtand pivatul la 20-25 cm.

Plantarea in livada se face toamna sau primavara devreme, scoaterea din pepiniere facandu-se cu 2-3 zile inainte.

Altoirea se efectueaza, de obicei, in ianuarie mecanizat. Dupa altoire, materialul se stratifica in lazi cu rumegus dezinfectat cu Topsin 0,1%, apoi se forteaza in sere speciale timp de 10-14 zile. Fortarea este terminata cand punctul de altoire este complet carusat. Plantarea puietilor altoiti se face in randuri de 90x40 cm.

Este necesar ca in timpul verii sa se faca 4-5 prasile, 2-3 udari, o fertilizare suplimentara cu 40-50 kg Na/ha, 5-7 tratamente cu zeama bordeleza 0,75-1%. La puieti se mai fac lucrari in verde de indepartare a lastarilor porniti din portaltoi si se lasa un lastar din altoi.

Deoarece altoirea nucului este o problema greoaie si inca nerezolvata pana la capat, in lume si in Romania se obtin puieti de nuc din soiuri selectionate.

Diferenta majora intre pomii de nuc altoiti si cei nealtoiti consta in urmatoarele:

§ nucii obtinuti prin altoire la masa sau in camp direct pastreaza prin altoire toate caracteristicile soiului de unde s-au recoltat ramurile si intra pe rod foarte repede. Primele nuci apar chiar din anul I dupa plantarea nucului.

§ nucii obtinuti din samanta (nuci semanate in camp) din soiuri selectionate, nu pot pastra caracteristicile soiului de unde am recoltat nucile si intra foarte greu pe rod, abia dupa 10-12 ani.

Privitor la productia de nuci obtinute, rezultate foarte bune se obtin atat de la pomii altoiti de nuc, cat si de la cei nealtoiti.

In Romania, nucul a fost si este protejat de lege. Nucii pot fi taiati in urmatoarele conditii:

§ exemplarele care au cel putin 1/3 din coroana uscata;

§ exemplarele care sunt pe suprafete unde s-a autorizat construirea de obiective;

§ exemplarele dezradacinate din cauze naturale.

Pentru fiecare nuc taiat, chiar in aceste conditii, proprietarul este obligat prin lege sa planteze la loc trei nuci tineri. Taierile la nuc se fac primavara in martie-aprilie.

Fiecare zona ecologica are in general un sortiment specific, cu soiurile formate in acele conditii. In Romania s-au obtinut soiurile Jupanesti, Geoagiu, Novaci, Pestisani, Mihaela, etc, dar si portaltoii Tg. Jiu 1, Secular si Portval.

Cerinte fata de factori de vegetatie

Principali factori care influenteaza productia la nuc sunt: lumina, caldura, apa si solul.

Lumina. Fata de lumina, nucul are cerinte mari, de aceea, reuseste numai pe terenuri cu expozitie sudica si la distanta de plantare corespunzatoare. In conditii de lumina slaba, nucul rodeste putin, coroanele se degarnisesc si pomii devin sensibili la boli.

Caldura. Fata de caldura, cerintele nucului sunt destul de mari, reuseste doar in zonele cu temperatura medie anuale de 8-11 grade Celsius, cu ierni blande si veri calduroase. Atunci cand temperaturile sunt mai mari de 35 grade Celsius, se produc arsuri pe frunze si pe fructe. In timpul iernii, majoritatea soiurilor rezista pana la -25-28 grade Celsius, dar la inceputul si sfarsitul repausului, temperaturile pot sa-i afecteze. Primavara sunt afectati amentii si chiar ramurile de rod. Sensibilitatea organelor florare in timpul infloritului este foarte mare, stigmatele degera la -0,8-1 grade Celsius, iar temperaturile de -2 -3 grade Celsius afecteaza florile si frunzele.

Apa. Fata de apa, nucul are cerinte mari, obtinandu-se productii mari in zonele cu precipitatii medii anuale de 600-700 mm/an. Faptul ca nucul consuma cantitati mari de apa se explica si prin faptul ca aceasta specie creste foarte bine pe malul apelor curgatoare. Nucul suporta perioadele de seceta, dar nu de lunga durata, deoarece are sistemul radicular destul de profund. Excesul de apa din sol si din aer este greu tolerat, in aceste conditii, nucul devine sensibil la boli si lager.

Solul. Fata de sol, cerintele nucului sunt, de asemenea, destul de mari, nucul reuseste bine pe soluri fertile si cu textura mijlocie profunda, cu pH 6-7,5. Pe solurile texturale, pe cele erodate cu strat fertil subtire, nucul creste si rodeste necorespunzator.

In primii ani, nucul este pretentios fata de azot, iar in timpul fructificarii fata de fosfor si potasiu.

Unelte profesionale pentru realizarea altoiri :



N.A.F.

Nucul este considerat regele pomilor, plecand in primul rand de la denumirea sa in latina Iuglans Regia, preferand sa fie plantat intr-o livada in zon

Datorita cantitatii mari de iod pe care o degaja prin frunze nu este indicata odihna si relaxarea la umbra nucului, iar plantele anuale si perene din zona umbrita de nuc, mor.

Ca specie pomicola nucul prezinta si alte avantaje. Desi creste lent si intra tarziu pe rod, comparativ cu alte specii, nucul este foarte longeviv traind, in medie, circa 80-100 de ani si dupa 15-16 ani da productii mari.

Coroana masiva, trunchiul puternic, coaja neteda cenusie si frumoasa in tinerete, frunzele mari de culoare verde inchis si aromate, fac din nuc una din speciile decorative de mare efect.

Aria de raspandire a nucului, mare, de la ses si pana la 700-800 m, poate aduce mari foloase cultivatorilor.

Din toate aceste cauze, nucului i s-a atribuit o lege speciala in Romania, fiind protejat de stat.

Nucul se cultiva, in primul rand, pentru fructele sale, care se consuma atat in stare proaspata, cat si prelucrate.

Miezul de nuca constituie un aliment complet si concentrat continand substante grase (52-70%), substante proteice (12-25%), zaharuri (5-25%) substante minerale (1,3-2,4%), etc.

Valoarea energetica a unui kg de miez de nuca este echivalenta cu: 1 kg paine + 0,5 kg carne +0,5 kg cartofi + 0,5 kg peste + 0,5 kg prune uscate + 1 kg pere, asigurand 6364 calorii (V. Cociu, 1983).

Miezul de nuca este folosit in fabricarea de ulei comestibil si tehnic folosit in pictura, fabricarea cernelii tipografice, fabricarea sapunului de lux etc.

Nucile verzi, se folosesc pentru dulceturi, continand o cantitate mare de vitamina C si anume de patruzeci de ori mai mult decat sucul de portocale: dintr-un kg de coji verzi de nuca se poate extrage o cantitate de vitamina C egala cu cea extrasa din 10 kg de lamai.

Frunzele, lastarii, mugurii, scoarta si radacinile constituie un izvor de materie prima inca foarte putin folosit la noi in tara.

Odinioara, populatia la sate folosea intens vopselele extrase din frunze, lastari si scoarta de nuc pentru vopsitul lanii, bumbacului si chiar a matasii, fiind considerate vopsele netoxice si deosebit de rezistente la deodorare.

Frunzele de nuc verzi puse la macerat in petrol lampant, constituie un bun unguient in tratarea reumatismului. Miezul de nuca este indicat pentru diabetici si pentru completarea regimului alimentar vegetarian.

Lemnul de nuc este foarte apreciat datorita calitatii sale superioare la fabricarea mobilierului de lux, in industria automobilelor de lux si in industria aeronautica.

Se considera ca nucul a rezistat perioadei glaciatiunilor numai in cateva puncte situate in centrul si vestul Asiei si in cateva depresiuni din Peninsula Balcanica si Peninsula Iberica.

Se mai intalneste inca in stare salbatica in masivele silvice din estul Turciei, in Caucaz, Irac, Iran, Afganistan, Pakistan, India, Nepal, Tibet si China precum si in cateva zone din Peru si Brazilia.

Primele tari care au cultivat nucul au fost China, Japonia si India (inaintea erei crestine) apoi fiind preluat de europeni.

Prin luarea in cultura, nucul s-a extins mult in afara arealului sau natural, gasindu-se in prezent aproape in toate tarile cu climat temperat.

Deoarece altoirea nucului este o problema greoaie si inca nerezolvata pana la capat, in lume si in Romania se obtin puieti de nuc din soiuri selectionate.

Diferenta majora intre pomii de nuc altoiti si cei nealtoiti consta in urmatoarele: nucii obtinuti prin altoire la masa sau in camp direct pastreaza prin altoire toate caracteristicile soiului de unde s-au recoltat ramurile si intra pe rod foarte repede .

Primele nuci apar chiar din anul I dupa plantarea nucului. Nucii obtinuti din samanta (nuci semanate in camp) din soiuri selectionate, nu pot pastra caracteristicile soiului de unde am recoltat nucile si intra foarte greu pe rod, abia dupa 10-12 ani.

Atat la pomii plantati primavara, cat si la cei plantati toamna, taierile de formare incep primavara devreme, in martie - aprilie si se aplica in toata perioada de crestere. Prin aplicarea lor se urmareste formarea cat mai rapida a unei coroane luminate si aerisite, garnisita cu numeroase ramuri de semischelet si de ro

Cateva soiuri de nuc romanesc

Victoria Soi autohton, cu pomi de vigoare mijlocie, si fructe de marime mijlocie care au o forma

ovoida. Coaja este de culoare cenusiu-galbui...

Susita Este un soi autohton, cu pomi de vigoare mica, si fructe mari, de forma ovoida. Coaja este

de culoare galbuie...

Germisara Pomul este de vigoare mica, iar fructele sunt mari, ovoide, cu varful prelung ascuţit.

Coaja, de grosime mijlocie, este neteda si...

Jupanesti Pomul este de vigoare mijlocie, iar fructele de forma oval alungita cu varful

proeminent sunt de marime mijlocie. Coaja este neteda...

Sibisel precoce Pomul este semiviguros si are inflorire tarzie. Fructele sunt mari, ovoidale.

Coaja este cafeniu-deschis, destul de subţire...

N.A.F.

Cresterea si rodirea ( partea a III-a )

Ramurile de schelet:

- sunt viguroase, puternice, nu formeaza arcade de rodire

Ramurile anuale:

- sunt scurte , groase, cu maduva mare

Mugurii:

- la nuc se formeaza 3 tipuri de muguri si anume: vegatativi, micsti femeiesti si amenti
- muguri vegetativi sunt plasati in treimea superioara si mijlocie a ramurii
- mugurii amenti sunt plasati in treimea mediana a ramurii
- mugurii micsti femeiesti in mugurele terminal al ramurii si mai putin in mugurii subterminali
- mugurii vegatativi si mugurii amenti se formeaza primavara devreme
- inductia florala in mugurii micsti femeiesti are loc toamna tarziu, astfel incat mugurii indusi intra in iarna in faza de tarus

Frunzele:

- nucul are frunze mari, imparipenat compuse, cu 5 - 9 foliole, eliptice sau obovate, glabre, pergamentoase, cu marginea intreaga sau putin dintata
- culoarea frunzelor mature este verde inchis, iar cea a celor tinere este verder deschis
- frunzele de nuc au un continut ridicat in uleiuri eterice si emana un miros placut, caracteristic

Florile:

- nucul find o specie unisexuat monoica, formeaza doua tipuri de flori: flori barbatestisi flori femeiesti
- florile barbatesti suntgrupate in inflorescente numite amenti si se afla la partea bazala a ramurilor din anul precedent si sunt compuse din 100-160 de flori
- florile femeiesti apar solitare sau grupate cate 2-3 sau mai multe in varful lastarilor ce rezulta din mugurii micsti femeiesti

Fructul:

- din punct de vedere botanic, fructul la nuc este o pseudodrupa
- fructul la nuc se compune dintr-un invelis exterior verde (epicarp), dintr-o coaja tare (endocarp), si miezul (samanta)
- coaja verde acopera nuca pana la maturitate
- interiorul valvelor este incomplet compartimentat de 2 pereti in 4 lobi

Samanta:

- in interiorul valvelor se gaseste o samanta formata din doua cotiledonate, divizate fiecare in 4 lobi si prevazute cu numeroase incretituri
- samanta este invelita de un tegument subtire, a carui culoare poate fi galbena sau maronie, cu diferite nuante
- soiurile considerate valoroase sunt acelea care au un procent de miez de peste 50 %

N.A.F.

Cresterea si rodirea ( partea a II-a )

Sistemul aerian. Tulpina

Nucul face parte din grupa pomilor mari, ce pot atinge peste 25 m inaltime. Cresterea in

inaltime depinde de soi si sistem de cultura. Viteza de crestere a tulpinii este maxima in primii

ani de viata( 3 - 8 ), dupa care pomi cresc lent, lungimea cresterilor anuale fiind de numai 10 - 15 cm.

Trunchiul, are de obicei forma cilindrica, cu scoarta neteda, lucioasa, cenusiu verzuie sau

cenusiu albicios la pomi tineri, iar la cei maturi scoarta poate prezenta crapaturi adanci, lungi,

uniforme, formand placi late, ce nu se exfoliaza. Diametrul trunchiului la colet poate ajunge la

1-1,5 m la pomii izolati si 3-5 m la pomii plantati des.

Coroana

Nucul formeaza in mod normal o coroana mare, fiind alcatuita din numeroase ramuri de

schelet de diferite ordine. Ramificatia sete saraca, mai ales in interiorul coroanei, sistemul de

ramificare fiind dihotomic. In functie de soi si sistemul de cultura, nucul formeaza coroane

globuloase, semisferice conic rasturnate, etc.

N.A.F.

Cresterea si rodirea (part I )

Sistemul radicular

- important pentru eficienta dorita a lucrarilor agrotehnice aplicate in livezi;
- nucul are radacinile repartizate la adancimea de 20 - 80 cm si numai pe nisip[uri ajung la 140
cm,
- pe solurile podzolice, adancimea maxima este de 80 cm, iar celelalte tipuri de sol de 110 cm,
- solurile cu apa freatica din luncile raurilor, obliga sistemul radicular la o adaptare speciala,
- radacinile nu intra in zona apei freatice radacinile oprindu-se la o anumita distant ade apa iar cresterea continua pe orizontal sau chiar la suptafata,
- in plan orizontal, radacinile pot depasi de 4 - 7 ori raza coroanei,
- desimea maxima a radacinilor se afla la 3 - 4 m de trunchi,
- radacinile active ale nucului sunt multe si lipsite de perisori absorbanti, functiile acestora fiind indeplinite de micorize,
- radacinile nucului cresc pana la temperaturi de - 4 grade C,
- pentru reluarea cresterii sunt necesare temperaturi de + 5 grade,
- cresterea se realizeaza in trei valuri: decembrie - ianuarie (daca temperatura nu coboara sub - 4 grade C ), aprilie - iulie si septembrie - octombrie,
- puieti de nuc, in anul I formeaza un pivot puternic, lung de 0,4 - 0,6 m, bogat in tesuturi parenchimatoase,
- in ani urmatori , ritmul de crestere al radacinilor se reduce treptat.

N.A.F.

Valoarea alimentara a nucilor

Spre deosebire de fructele altor pomi fructiferi, nucile sunt un aloment complet; ele contin substante grase (52-77%), substante proteice (12-25%), hidrati de carbon (5-24%), substante minerale (1,3-2,4%), vitamine etc. (I.F.Radu, 1957, 1985)

In stare proaspata, fructul contine: 17,57% apa, 11,05% materii azotoase, 41,58% materii grase, 26,5% materii extractive, 1,35% celuloza, 1,6%cenusi. Este fructul cel mai bogat in Cu si Zn. In plus contine K, Mg, P, S. Fe, Co, vitaminele A, B, C, P.(Jean Valnet, 1986)

Valoarea energetica a unui kilogram de nuca este echivalenta cu 1 kg paine + 0,5 kg carne + 0,5 kg peste + 0,5 kg prune uscate + 1 kg pere, asigurand 6364 calorii. (I. F. Radu, 1975; V. Cociu 1958)

Cercetari privind calitatea nucilor arata ca 100 g miez de nuca are valoarea energetica de 630 kcal si contine cantitati insemnate de proteine (14,1 g), lipide (68,0 g), carbohidrati (3,2 g), substante minerale (calciu, cupru, mangan, fier, magneziu, fosfor, potasiu, sodiu, zinc) si vitamine (vitamina C, A, B1, B12, B6, etc).

Miezul de nuca poate fi consumat proaspat cat si uscat, el se foloseste in cea mai mare parte in panificatie, la preperarea unor produse de cofetarie; avand un continut ridicat de grasimi din nuca se poate extrage ulei comestibil cat si tehnic.

Din fructele verzi (imediat de a se intarii coaja si miezul) se poate face o dulceata extraordinara; o reteta de dulceata de nuci 100% autentica:

Ingrediente:

- 100-120 nuci vrezi mici
- 1 kg de zahar
- 1 lamaie
- 2 cani de apa
- 2 plicuri zahar vanilinat

Cu mainile protejate de manusi (chirurgicale), se curata nucile de coaja si se lasa sa stea in apa rece (cel mai bine este sa fie lasate de seara pana dimineata).
Apa se schimba, in acest timp, cateva ori.
Se aseaza intr-un tifon si se oparesc de 3 ori, in apa clocotita.
Se srecoara si se aseaza pe un servet de bucatarie.
Se pune apa la fiert cu zaharul iar cand siropul e bine legat (adica atunci cand ''rasturnam'' o picatura de siropint-un pahar cu apasi ea ramane ''plina'' sau pe o farfurie, unde nu trebuie sa curga) sa asauga nucile si se lasa sa fiarba 10 - 15 minute, la foc mic, dupa care marim flacara putin pana se ''leaga'' bine.
Se adauga zeama de lamaie si se lasa sa dea cateva clocote . Se da apoi vasul la o parte de pe foc si se adauga vanilia; se lasa sa se raceasca apoi se toarna in borcane.



N.A.F.