Cultivarea nucului – o afacere cu miez si cu multa perspectiva

Agentia Nationala de Dezvoltare Rurala, in colaborare cu Asociatia Obsteasca „Criul-Fermier” si cu sustinerea financiara ACSA (Asociatia de consultanta si scolarizare in agricultura) continua seminarele tematice cu scopul de a promova cunostintele teoretice si practice in domeniul cresterii diferitor culturi agricole. La 4 mai un asemenea seminar a pus in discutie tema „Lucrari agrotehnice de intretinere a plantatiei de nuc”, cu implica-rea doctorului habilitat in biologie Ion Turcanu.

Ion Turcanu s-a referit la istoria cultivarii nucului la noi in tara, spunand ca pana nu demult nucul era un copac razlet, dar iata ca s-a ajuns si in Moldova la plantarea si producerea acestor fructe la scara industriala. Fermierii moldoveni, potrivit opiniei lui Ion Turcanu, ar trebui sa se ocupe mai intens de plantarea acestei specii pomicole, pentru ca produsul este foarte intrebat in lume. Daca in anul 2009 Republica Moldova a exportat 10 mii tone de miez de nuci, apoi numai tarile Uniunii Europene pot asimila peste 180 mii tone de nuci anual. Savantul le-a explicat fermierilor, de ce este nevoie de material saditor produs prin altoire – pentru ca miezul acestuia ajunge pana la 50% din cat cantareste un fruct, pe cand pomul obtinut din fructul unui copac salbatic are un randament de doar 30% de miez, restul fiind coaja. In republica extista deja pepiniere, care produc puieti de soiuri omologate la noi in tara, adica adaptate conditiilor climaterice de aici, care sunt unele dintre cele mai prielnice din lume, alaturi de Romania si Ungaria. Acestea sunt soiurile „Calarasi”, „Cogalniceanu”, „Cazacu”, „Schinoasa”, “Costiujeni”, „Corjeuti” si inca aproximativ 20 de soiuri, care-si asteapta omologarea. Ion Turcanu a demonstrat celor prezenti si un filmulet despre modul in care este plantata, ingrijita, culeasa o livada de nuci in apropierea or. Verona, Italia. Filmul oglindeste si modul in care fructele sunt scuturate si adunate, spalate, calibrate si ambalate, nu si decojite, pentru ca magazinele le iau spre comercializare intregi, de aceea este important ca sa nu piarda cumparatorul mult din timpul personal, pana va decoji o nuca, adica nu trebuie sa fie pietroasa. Plantatia numara 200 de ha si este prelucrata de 10 oameni, care au la dispozitie tot felul de tehnica si mecanisme.

Cum stau lucrurile in Moldova fermierii au mers sa vada in partea a doua a seminarului, la Gospodaria Taraneasca „Sclifos Mihail” din Criuleni. Proprietarul acesteia, Mihail Sclifos le-a demonstrat plantatia de nuci si pruni, caci fermierul a ales sa sadeasca pe cele 4,5 ha ambele specii de pomi – pana nucii vor intra in rod maxim, cam prin 2015 - 2017, omul spera ca va avea venit mai intai din pruni, altfel munca pe mai multi ani se transforma in investitii curate, fara profit. Nucii sunt saditi la distanta de 12 m unul de altul si pana se vor forma coroanele pomilor printre randuri pot creste si alte culturi. Mihai Sclifos si-a inceput discursul cu un sfat pentru cei prezenti, spunand ca in pofida faptului ca este agronom de specialitate, cand s-a apucat de cultivarea acestei plantatii a descoperit ca multe particularitati ale culturii nu le cunostea anterior, de aceea documentarea temeinica este si cheia succesului. Infiintarea unei plantatii incepe cu proiectarea ei, care presupune si analiza solului. In fucntie de calitatile solului se calculeaza si densitatea pomilor la hectar, si lucrarile agrotehnice care urmeaza dupa plantare. Dansul a optat pentru soiul „Chisinau”, care incepe vegetatia cu 2 saptamani mai tarziu decat alte speciii, pentru a nu fi afectat de ingheturile tarzii, or plantatia se afla intr-o vagauna pe malul Nistrului, zona deseori afectata de brumele din aprilie-mai. Faptul ca a proiectat livada inainte de a o sadi inseamna ca afacerea sa are un temei juridic si stiintific serios, care-i permite si accesarea subventiilor, si colaborarea cu ong-urile din domeniul agriculturii in vederea obtinerii mijloacelor suplimentare de finantare. Colaborarea cu finantatorii, de la 2007 incoace, potrivit lui Mihai Sclifos, i-a adus trei granturi, valoarea carora a fost 700 de dolari, 1000 de euro pentru echipament, 25 mii lei pentru irigare. Intrebat de colegi, cine prelucreaza livada, dansul spunea, ca familia sa, or are doi feciori, carora tot trebuie sa le dea de lucru si o ocupatie pe viitor. Investitiile se vor recupera pe parcurs, mai cu seama ca si statul l-a ajutat cu 40 mii lei in calitate de subventii (pentru plantarea a 300 pomi de nuci s-au cheltuit cca 56 mii lei). In anul curent printre randurile de nuci va incerca sa semene un amestec de ierburi, pentru producerea fanului, fapt ce ar scadea din cheltuieli pentru lucrarile mecanizate. Pe viitor intentioneaza sa instaleze un sistem de irigare prin picurare la fiecare pom si tot acest sistem, prin dispersie, va putea salva livada de eventualele ingheturi de primavara. Sub alt aspect, o plantatie de nuci sau o livada de alte soiuri este o investitie buna in viitorul copiilor, or Mihai Sclifos a plantat-o pe pamantul mostenit de la parinti si la randul lui va putea spune sa nu a trait degeaba, daca lasa urmasilor sai o afacere de succes, bine structurata si plina de ... miez dulce.

Mihai Odobescu, coordonator de proiect in cadrul ACSA, spunea ca daca stam pe sac nu castigam nimic, dar daca incercam sa-l aburcam in spate si sa ne miscam, apare si interesul, si castigul.

Pentru toti gospodarii, care nu vor sa planteze plantatii mari, dar au cite un pom-doi prin curti, Ion Turcanu recomanda macar de cateva ori pe vara sa-si ude nucii, sa faca taieri in coroana pentru o mai buna iluminare solara a tuturor partilor copacului si sa-i administreze ingrasaminte de cel putin trei ori pe an: toamna, cind se sapa in jurul tulpinii, primavara la dezvoltarea lastarilor si vara in timpul dezvoltarii intensive a fructelor.

N.A.F.

Simpozion despre… plantatii de nuci

Asociatia Cultivatorilor de Nuci din România si Camera Agricola Judeteana (CAJ) Vrancea, în colaborare firma franceza au organizat recent simpozionul cu tema „Importanta cultivarii nucului în plantatii pomicole; utilaje si masini agricole utilizate în pomicultura”

Intilnirea de la pensiunea “Paradisul Vrincean”, comuna Golesti, a pus pe tapet importanta cultivarii nucului, considerat ca fiind cea mai veche specie pomicola, cu o importanta economica si sociala deosebita datorata valorii alimentare a fructelor sale, calitatii superioare a lemnului, utilizarii ca materie prima pentru industria chimica si farmaceutica, dar si ca specie decorativa si eco-amelioarativa de mare efect. Presedintele Asociatiei Cultivatorilor de Nuci din Romania, Ovidiu Lazar, a prezentat in prima parte a simpozionului motivele pentru care recomanda cultura nucului, importanta acestuia în cultura, tehnologii de cultura, diferite soiuri productive si cu fructe de calitate. Au fost prezentate si alte specii pomicole: alunul, migdalul si castanul comestibil, soiuri aclimatizate in Romania. In cea de-a doua parte, reprezentantii CAJ au prezentat cadrul legislativ privind cultura nucului si posibilitati de înfiintare a plantatiilor prin FEADR, dupa care reprezentantul firmei româno-franceze Agrialianta a prezentat oferta de utilaje, echipamente si masini agricole folosite în pomicultura si procesarea fructelor, modalitati de achizitionare a acestora. Fondurilele structurale pot veni prin masurile 141, 112, 121 si 123 din FEADR. Participantii, din comune vrincene cu potential pomicol si din judetele invecinate, au vizionat materiale de prezentare a soiurilor de nuci, a modului de utilizare a utilajelor agricole, care le-au stirnit interesul.

N.A.F.

Sfaturi Practice

Frunzele de nuc

Nucul este un arbore cu radacina pivotanta, puternic ramificata lateral, tulpina inalta de pina la 30 m, scoarta este neteda, cenusie, iar coroana strinsa atunci cind creste in masiv si larga - globuloasa cind creste solitar. Infloreste in luna mai, fructele au un aspect globulos, prezinta un invelis carnos de culoare verde care crapa cind ajunge la maturitate si elibereaza nuca ce poarta in interior saminta comestibila. Produsele vegetale utilizate in scop terapeutic sint frunzele recoltate in lunile mai-iunie, ele continind: tanin, tamina C, clorofila, saruri minerale, inazitol, acizi organici, ulei esential etc.

Proprietati si recomandari

Arborele are proprietati hipotensive, hipoglicemiante, calmante, antiinflamatorii, hemostatice, antiseptice, depurative, antisudorifice, fiind recomandat in boli precum diabetul zaharat, candidoza, litiaza renala, ateroscleroza, infectii strepto si stafilococice, intoxicatii cu mercur. Se recomanda utilizarea acestuia si pentru combaterea secretiei excesive a glandelor sudoripare, eczemelor acute, ermilor intestinali si diareei.

Mod de folosire

Intern

Se foloseste sub forma de infuzie preparata dintr-o lingurita cu frunze de nuc adaugate la 200 ml apa clocotita si zilnic se consuma doua cani din acest ceai.

Extern

Sub forma de decoct obtinut din trei linguri de frunze de nuc adaugate la 250 ml apa. Se fierbe timp de 10 minute, dar se poate prepara si o infuzie din patru linguri de frunze de nuc la 200 ml apa clocotita. Cu aceste solutii se face gargara sau se inhaleaza in stari gripale, se spala local eczemele sau se toarna in apa de baie a copiilor, chiar si a adultilor.

N.AF.

6 reţete din frunze, coji şi seminţe de nuc

Fiind foarte hrănitoare, nucile au şi valoare terapeutică bine definită. Le sunt recunoscute atât proprietăţile laxative, cât şi antidiareice, virtuţi antitoxice la nivelul pielii şi al circulaţiei limfatice şi, de asemenea, o acţiune vermifugă, în special asupra teniei.

1. În cosmetică, nucile pisate sunt foarte bune pentru curăţarea tenului. Două trei nuci mari se pisează şi se amestecă cu câteva linguriţe de apă călduţă până se albesc şi formează o pastă. Această pastă se aplică 10 minute pe faţă şi pe decolteu, şi, cu mişcări circulare se masează pielea. La sfârşit se clăteşte tenul cu ceai de muşeţel. Pasta de nuci are efecte benefice asupra tenului: ajută la sanguinizarea pielii, o curăţă în profunzime de toate impurităţile şi de stratul de piele moartă pregătind faţa şi gâtul pentru aplicarea altor tratamente sau a unor creme hidratante.
2. Sucul proaspăt de nucă este utilizat de către medicina populară în tratamentul pecinginilor. Se iau câteva nuci proaspete şi se mixează, apoi se storc cu ajutorul unui tifon şi se pun comprese pe zona în afectată.
3. Amestecul de migdale, nuci şi infuzie de paie de ovăzeste utilizat în tratamentul adjuvant al litiazei urinare.
4. Pasta de nuci cu miere este un energizant de excepţie. Se ia o mână bună de nuci şi se amestecă în mixer cu o lingură de miere de albine polifloră. După 2-3 minute se consumă pasta obţinută cu înghiţituri mici.
5. Dulceaţa din coji de nuci şi miere de albine se obţine din: 200g muguri de nuc, 250 g miere de albine, 500 ml apă. Se amestecă într-un vas, se fierbe la foc domol până se obţine o pastă asemănătoare peltelei. Se amestecă continuu apoi se lasăsă se răcească. Când este rece se adaugă încă un pahar cu miere de albine. Compusul se păstrează la întuneric şi la rece, în sticle de culoare închisă. Amestecul din coji de nuci are rol în stimularea poftei de mâncare şi accelerarea metabolismului. De asemenea creşte rezistenţa sistemului imunitar. Este utilizată în oboseli, astenii, lipsa poftei de mâncare şi slăbiciune. Se consumă cu măsură: la copii o linguriţă pe zi, înainte de masa de dimineaţă, iar pentru adulţi trei linguri pe zi înainte de mesele principale. Cura se ţine timp de o lună de zile. Se face o pauză de o lună, după care se reia încă o lună. Trebuie menţionat că preparatul este activ cu cât este mai proaspăt. Este contraindicat în diabet şi stări febrile.
6. Ceaiul de nuc şi miere de albine se face din frunze de nuc proaspete sau uscate. Se prepară decoct din 400 ml apă fierbinte fiartă la foc mic cu frunzele de nuc până scade la jumătate. Se lasă în vasul în care a fost preparat până se răceşte apoi se adaugă o lingură de miere de albine de salcâm la 100 ml ceai obţinut. Acest ceai se utilizează timp de şapte zile (se face în fiecare zi ceai proaspăt), timp în care se beau trei pahare pe zi, înainte de mesele principale. Seara se pot aplica şi comprese muiate în acest amestec pe suprafeţele de pe corp care transpiră cel mai mult. Acest preparat are acţiune asupra circulaţiei sanguine şi a funcţionării glandelor sudoripare. Ceaiul de nuc cu miere are valabilitate 2-3 oredupă preparare la temperatura camerei şi 2-3 zile în frigider, apoi devine toxic. Contraindicaţiile acestui remediu sunt în diabet, ulcer duodenal, hipertiroidie.
   

N.A.F.

Un tratament cosmetic complet din frunze si fructe de nuc

Substantele continute in frunze, coji si nuci vopsesc parul, curata fata, elimina oboseala picioarelor si trateaza pielea
.

Copac impunator si cu o coroana globulara impresionanta, nucul ne ofera totul pentru a fi frumoase: frunzele pentru tratarea parului, cojile nucilor verzi pentru sprincene, gene dar si pentru picioarele transpirate sau umflate, iar nucile copate bine pentru gomajul fetei si in mastile de infrumusetare a obrazului, decolteului sau miinilor.

Cojile de nuci verzi se pot utiliza pentru vopsirea sprincenelor si a genelor. Dintr-un pumn de coji de nuci verzi puse in 500 ml apa
clocotita, se obtine dupa 5-10 minute de fierbere un ceai de culoare neagra. Cu aceste ceai se pot tampona atent dar insistent genele si sprincenele decolorate de soare pentru a obtine inviorarea culorii lor.

Tratamente pentru par

Pentru deschiderea nuantei parului se utilizeaza coji de nuca verde, macerate timp de 14 zile in ulei de masline. Pentru a obtine o nuanta mai inchisa a parului se poate prepara o solutie din coji proaspete de nuci. Se pun intr-un vas un litru de ulie de masline si 100 g coji. Vasul se incalzeste pe baie de apa pina la evaporarea apei din coji. Uleiul se strecoara si se pastreaza in sticle inchise la culoare si la loc intunecos.

Decoctul din coji de nuca verde, adaugat in apa de clatit, dupa spalarea capului intensifica reflexele parului castaniu si ii dau stralucire. Pentru a obtine o nuanta bruna mai intunecata, decoctul se poate aplica direct
pe par, nediluat.

Tinctura de nuca folosita pentru par brunet se prepara din 100 ml apa si 200 g coji de nuci verzi puse la macerat, timp de doua zile. Dupa aceea lichidul se strecoara si cojile se storc bine cu un tifon apoi se aduga 50 ml alcool de 70s.

Decocturi pentru picioare si frumusete

Frunzele de nuc se pot prepara sub forma de decoct. Tamponarea usoara in jurul ochilor creeaza o umbra castanie-aurie, ce da un farmec aparte privirii. Decoctul preparat din 600 g frunze de nuc si patru litri de apa se foloseste la baia de picioare, in cazul picioarelor umflate si a transpiratiei prea abundente a picioarelor. Tot deoctul de frunze de nuc se foloseste pentru clatirea parului castaniu sau negru pentru a-i da prospetime, pentru a intari radacina firului si pentru a inchide culoarea.

Masti cosmetice din nuci

Din nuci uscate cosmetica naturala pregateste masti de ingrijire a tenului. Tot din nuci maruntite se poate realiza un gomaj perfect al pielii fetei. Obrazul se clateste cu ceai de musetel caldut apoi se aplica o crema hidratanata. Mastile care au la baza nuci se prepara astfel: se curata de coaja lemnoasa apoi de pielita miezul de nuca, apoi se piseaza si se amesteca cu putina apa si o lingurita de miere de albine. Apoi se intinde pe ten si se mentine 10-15 minute. Se indeparteaza cu ajutorul unui tampon cosmetic inmuiat in infuzie slaba de musetel.
N.A.F.