Promovare site gratuit

joi, 12 decembrie 2013

Lucrările pomicole din luna ianuarie

     Lucrările efectuate in această perioadă presupun asigurarea in optim a celor cinci factori de producţie: aer, căldură, lumină, apă şi hrană. Luna ianuarie este una geroasă, cu zăpadă pe sol, dar livezile pregătite din toamnă nu vor avea pierderi, deoarece gerul nu distruge mugurii pomilor din livezile unde s-au realizat tratamentele adecvate.


Lucrările solului


















     In toate livezile se continuă aplicarea ingrăşămin-telor organice, după deviza fertilizării pe 1/3 din suprafaţă in fiecare an. Dacă este posibil, se vor continua arăturile pe rand cu plugul cu palpator, precum şi săpatul in jurul pomilor. Lucrarea ajută la aerisirea solului intrucat rădăcinile lucrează şi iarna in zilele calde. Acolo unde nu s-a făcut din toamnă se aplică manual ingrăşăminte complexe.

Lucrările in coroană


















     In zilele cu temperaturi ridicate şi fără nopţi prea geroase se continuă lucrările de tăieri, de regenerare, de rod la speciile măr şi prun. Se respectă la tăierile de rodire principiul treimii , care a revoluţionat acest domeniu in ultimii 10 ani: raportul intre grosimea lăstarului şi ax , intre ramuri de gradul doi şi unu trebuie să fie de 1/3. Tăierile se fac numai la cep. La specia măr se elimină la cep lăstarii fără formaţiuni de rod, lăsandu-se nuieluşe şi mlădiţe.


Combaterea rozătoarelor


Toate speciile pană la varsta de zece ani suferă de atacul rozătoarelor, care poate fi combătut prin invelirea pomilor cu coceni de porumb şi colţare din plastic, precum şi prin badijonarea cu produse repelante. In livezile intensive, cea mai eficientă este insă montarea la fiecare 5 hectare a unui tun ce funcţionează pe baza unei butelii cu propan, care emite din 5 in 5 minute zgomote menite să alunge atat păsările, cat şi animalele sălbatice.

luni, 6 august 2012

IMPORTANŢA ECONOMICĂ A CULTURII POMILOR ŞI ARBUŞTILOR FRUCTIFERI

   Cultura pomilor fructiferi reprezintă o importanţă deosebită din punct de
vedere alimentar şi farmaceutic.
     FRUCTELE – Alimente indispensabile
   Fructele pomilor şi arbuştilor fructiferi constituie unul din alimentele cele
mai sănătoase, indispensabile în alcătuirea unei raţii alimentare optime pentru
organismul uman.
   Ele conţin 2-25% hidraţi de carbon sub formă de zaharuri uşor asimilabile
(zaharoza, glucoza, fructoza), 0,5 – 1,5% proteine, 0,5% acizi organici liberi, 0,4
– 1,6% substanţe pectice, 0,1% substanţe tanoide, 0,5% substanţe minerale pe
bază de K, Ca, Mn, Fe, Al, S, P, Si, Cl, B, 80 – 85% apă, celuloză 0,8 – 1%,
lipide 0,1 – 0,7%, vitamine, aminoacizi .
                                            
   Astfel, caisele, piersicile, vişinele, coacăzele, conţin beta-carotenul şi
provitamina A. Aneurina sau vitamina B se află în cantitate de aproximativ 80%
mg în mere, iar în prune cca. 130 mg%. Riboflavina sau vitamina B2 se găseşte
în caise. Acidul scorbic (vitamina C) variază de la 5-40 mg% în mere, prune,
gutui, zmeură, agrişe, vişine, piersici, caise, cireşe, pere şi 100 – 400 mg%, în
coacăzele negre. La nuci, alune, migdale, conţinutul în grăsimi ajunge de la 52-
75% mg.
      FRUCTELE – Medicamente valoroase
   Zahărul aflat în fructe sub forma de glucoză şi fructoză este asimilat de
organismul omenesc foarte uşor, fără transformări prealabile, motiv pentru care
unele fructe proaspete se prescriu bolnavilor, copiilor şi bătrânilor debilitaţi.
Acizii organici aflaţi în fructe nu măresc aciditatea sucului gastric, fiind
slabi şi transformându-se uşor în alte produse, iar substanţele pectice şi sărurile
minerale din fructe contribuie la diminuarea acidităţii.
Sucul fructelor, este regulatorul cel mai bun al sistemului neurovegetativ.
     FRUCTELE – Materii prime pentru industria prelucrătoare
   Un rol important în alimentaţie îl au şi produsele derivate din fructe în
urma industrializării, cum sunt: dulceaţa, gemul, marmelada, pelteaua, compotul,
sucurile, siropurile, băuturile fermentate (cidrul), alcoolizate (vişinata, afinata),
cât şi fructele uscate.
   Conform cu principiile alimentaţiei raţionale, un om trebuie să consume
zilnic circa 200-300 g. fructe proaspete şi industrializate, revenind cca. 75-100
kg. fructe anual la un locuitor .

 TARA   ITALIA   BULGARIA   ELVEŢIA   AUSTRIA  SUA   GERMANIA   ROMÂNIA
kg/loc       123              116             106               105        104         100                 72,2

    România are în prezent un consum scăzut al fructelor pe cap de locuitor
(72 kg/locuitor/an) faţă de alte ţări ale Europei şi faţă de SUA (104
kg/locuitor/an).