Promovare site gratuit

luni, 6 august 2012

IMPORTANÅ¢A ECONOMICÄ‚ A CULTURII POMILOR ÅžI ARBUÅžTILOR FRUCTIFERI

   Cultura pomilor fructiferi reprezintă o importanţă deosebită din punct de
vedere alimentar ÅŸi farmaceutic.
     FRUCTELE – Alimente indispensabile
   Fructele pomilor ÅŸi arbuÅŸtilor fructiferi constituie unul din alimentele cele
mai sănătoase, indispensabile în alcătuirea unei raţii alimentare optime pentru
organismul uman.
   Ele conÅ£in 2-25% hidraÅ£i de carbon sub formă de zaharuri uÅŸor asimilabile
(zaharoza, glucoza, fructoza), 0,5 – 1,5% proteine, 0,5% acizi organici liberi, 0,4
– 1,6% substanÅ£e pectice, 0,1% substanÅ£e tanoide, 0,5% substanÅ£e minerale pe
bază de K, Ca, Mn, Fe, Al, S, P, Si, Cl, B, 80 – 85% apă, celuloză 0,8 – 1%,
lipide 0,1 – 0,7%, vitamine, aminoacizi .
                                            
   Astfel, caisele, piersicile, viÅŸinele, coacăzele, conÅ£in beta-carotenul ÅŸi
provitamina A. Aneurina sau vitamina B se află în cantitate de aproximativ 80%
mg în mere, iar în prune cca. 130 mg%. Riboflavina sau vitamina B2 se găseşte
în caise. Acidul scorbic (vitamina C) variază de la 5-40 mg% în mere, prune,
gutui, zmeură, agriÅŸe, viÅŸine, piersici, caise, cireÅŸe, pere ÅŸi 100 – 400 mg%, în
coacăzele negre. La nuci, alune, migdale, conţinutul în grăsimi ajunge de la 52-
75% mg.
      FRUCTELE – Medicamente valoroase
   Zahărul aflat în fructe sub forma de glucoză ÅŸi fructoză este asimilat de
organismul omenesc foarte uşor, fără transformări prealabile, motiv pentru care
unele fructe proaspete se prescriu bolnavilor, copiilor şi bătrânilor debilitaţi.
Acizii organici aflaţi în fructe nu măresc aciditatea sucului gastric, fiind
slabi şi transformându-se uşor în alte produse, iar substanţele pectice şi sărurile
minerale din fructe contribuie la diminuarea acidităţii.
Sucul fructelor, este regulatorul cel mai bun al sistemului neurovegetativ.
     FRUCTELE – Materii prime pentru industria prelucrătoare
   Un rol important în alimentaÅ£ie îl au ÅŸi produsele derivate din fructe în
urma industrializării, cum sunt: dulceaţa, gemul, marmelada, pelteaua, compotul,
sucurile, siropurile, băuturile fermentate (cidrul), alcoolizate (vişinata, afinata),
cât şi fructele uscate.
   Conform cu principiile alimentaÅ£iei raÅ£ionale, un om trebuie să consume
zilnic circa 200-300 g. fructe proaspete ÅŸi industrializate, revenind cca. 75-100
kg. fructe anual la un locuitor .

 TARA   ITALIA   BULGARIA   ELVEÅ¢IA   AUSTRIA  SUA   GERMANIA   ROMÂNIA
kg/loc       123              116             106               105        104         100                 72,2

    România are în prezent un consum scăzut al fructelor pe cap de locuitor
(72 kg/locuitor/an) faţă de alte ţări ale Europei şi faţă de SUA (104
kg/locuitor/an).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu