MARUL

                     Caracteristici morfologice si de producþie

Asocierea diferitelor soiuri cu unul din numerosii portaltoi conduce la obtinerea
de pomi ale cãror particularitãti biologice constituie rezultatul interactiunii celor
doi parteneri si sunt diferite de ale fiecãruia luat separat. Aceasta sporeste
diversitatea speciei si îi conferã o mare amplitudine ecologicã, precum si
posibilitatea de cultivare în forme si sisteme variate.
Habitusul si ritmul de crestere al rãdãcinilor. Marea masã a organelor
hipogee ale merilor altoiþi sunt repartizate în sol de la 15 la 70—80 cm
adâncime, fiind în corelatie cu comportarea portaltoiului utilizat : M
—27, M—9, M—26 si M—4, de exemplu, au rãdãcini superficiale si necesitã
sustinere (spalieri, araci) pentru a nu fi dezrãdãcinati de vânt, pe când M—7 are
înrãdãcinare medie, iar M—106, M—104, A—2 si portaltoiul franc au sistemul
radicular profund, cãtre limita maximã indicatã (70—80 cm).
Extinderea organelor hipogee este mai mare si mult mai rapidã decât a
coroanei, ajungându-se ca merii maturi sã aibã sistemul radicular de 2—3 ori mai
extins decât raza proiectiei coroanei. Cu toate acestea, majoritatea rãdãcinilor
absorbante sunt situate la proiectia coroanei si putin în afara acesteia.
S-a mai constatat cã cresterea rãdãcinilor începe primãvara devreme când în
sol se realizeazã 0,2—0,40C (Modoran), devine perceptibilã la 1,50C,
satisfãcãtoare la 7°C (Roger s, citat de Trocmé) si maximã la 18 -230C
(Modoran) aproximativ în perioada iunie-august. În aceastã ultimã perioadã
rãdãcinile se alungesc zilnic cu 3—9 mm. În timpul cãldurilor mari cresterea
rãdãcinilor încetineste, spre toamnã se înregistreazã un nou maxim, dupã care
activitatea rãdãcinilor se prelungeste mult toamna în ritm încetinit, dupã cãderea
frunzelor, dacã solul are temperaturi pozitive.
Habitusul si ritmul de crestere al organelor epigee. Forma si dimensiunile
coroanei sunt caracteristice soiului. Coroanele pot fi: sferice sau globuloase
(„Creþesc", „Pãtul", „Jonathan") : sferic-turtite („Domnesc", „Bananã de iarnã",
„Frumos galben") ; larg-piramidale („Starking delicious") : invers piramidale
(„Parmen auriu", „Wagener premiat") ; îngust-piramidale („Sari-Sinap" si
„Candil Sinap") si plângãtoare („Granny Smith", „Frumuseþea Romei", „Rubra
precoce Brevilieri") sau chiar columnarã („Wijcik", „Walz", „Bolero", „Polka").
Vigoarea merilor cultivaþi. Este determinatã de asociatia soi-portaltoi, de
factorii de mediu si tehnologia de culturã. Conditiile favorabile de mediu si
agrotehnica superioarã conduc la dimensiuni mai mari ale pomilor în comparatie
cu un mediu nefavorabil, sol sãrac si absenþa lucrãrilor de îngrijire.
În conditii identice de climã si tehnologie, dimensiunile pe care le ating
organele epigee sunt determinate de particularitãtile asociatiei soi- portaltoi.
Vigoarea foarte diferitã a soiurilor existente în culturã a permis ordonarea lor în
cinci grupe (tab. 15.4). În ultima vreme sunt preferate soiurile de vigoare redusã,
submijlocie si mijlocie si în mod deosebit cele de „tip spur".
Datoritã influentei fiziologice pe care o exercitã portaltoiul, diferentele de
vigoare dintre soiuri se pot accentua sau pot fi nivelate. Soiurile viguroase de
mãr, altoite pe portaltoi vigurosi (mãr sãlbatic, mãr franc A—2, M—109, M—16
etc.) formeazã pomi de talie mare, de 8—12 m înãltime si coroane de 10—12 m
diametru. Altoirea pe portaltoi de vigoare mijlocie ca M—4, M—7, M—106, M
—104 conduce
Tabelul 15.4



Clasificarea soiurilor de mãr în functie de vigoare

Nr. crt.    G r u p a                                                           S o i u r i
1    Foarte viguroase          „Renet de Canada", Frumos de Boskoop", „Gravenstein", „Domnesc”, „Cretesc"

2    Viguroase                    „Delicios rosu", „Starking delicious", „Richared", „Winter banana", „Red  Melba"
                                                                                                                                                         
3    Vigoare mijlocie           „Jonathan", „Delicios auriu", „Parmen auriu"

4    Vigoare submijlocie     „London Pepping", „Renet portocaliu", „Stark Earliest"

5    Vigoare slabã             „Starkrimson", „Golden spur", „Wellspur", „Wagener", „Renet ananas"


la obtinerea de pomi de talie mijlocie cu înãltimea si diametrul coroanei de 5—6 m.
Vigoarea pomilor din aceleasi soiuri altoiti pe M—9, M—26, M—27 etc. este si
mai micã ; în acest caz pomii au talie micã, atingând o înãltime de 2,5—4 m si
formeazã coroane de 2 — 3 m diametru.