Stabilirea distanţelor de plantare şi pichetatul terenului
Distanţele dintre rândurile de pomi şi pe rând se stabilesc în funcţie de combinaţia
soi-portaltoi, fertilitatea solului, sistemul de cultură şi se materializează în teren conform unei scheme de pichetaj.
Distanţele de plantare la pomi şi arbuşti fructiferi pentru plantaţiile intensive în functie de portaltoii utilizaţi
Distanţele de plantare şi densităţi folosite în plantaţiile superintensive
Pichetarea terenului constă în marcarea pe teren a locului unde se va planta fiecare pom
iar direcţia rândurilor va fi paralelă cu latura lungă a parcelei şi pe cât posibil pe direcţia N-S.
După marcarea primului rând, pe toată lungimea lui, considerat linie de bază, se marchează
cu ţăruşi capetele rândurilor următoare la distanţa stabilită. Pentru alinierea picheţilor se
folosesc jaloane înalte de 1,5-2,0 m, vizibile de la distanţă pentru a trasa liniile care
încadrează terenul într-o figură geometrică (dreptunghi, pătrat etc).
Locul fiecărui pom se determină prin întinderea unei sârme marcate între picheţii din
capătul rândului, şi se fixează cu un ţăruş, la distanţa stabilită. La plantarea pomilor se întinde
din nou aceeaşi sârmă gradată, pentru a determina locul fiecărui pom. Pe suprafeţe mai mici
se folosesc obligatoriu scândura de plantare, care are lungimea de 1,50 m, cu crestături la
cele două capete şi una la mijloc. Scândura de plantare se aşează cu crestătura de la mijloc
pe pichetul care marchează locul pomului şi se mai bat doi picheţi la ambele capete ale
scândurii, când se sapă groapa, cei doi picheţi de la capetele scândurii rămân şi la plantarea
pomului .
Sistemul de pichetat ales este dat de figura geometrica, ce se realizeaza pe teren cu ajutorul a 3-4 picheti şi care poate fi: un pătrat, un dreptunghi sau un triunghi. Denumirea acestor forme este atribuită şi sistemelor de pichetat:
Pichetatul în pătrat, la care distanţele dintre rânduri sunt egale cu cele dintre pomi pe rând. Acest tip de pichetat se foloseste în general, pentru înfiinţarea plantaţiilor clasice şi pe
terenuri plane;
- Pichetatul în dreptunghi, cu distanţele mai mari între rânduri şi mai mici între pomi pe rând,
se utilizează mai mult pe terenurile plane şi cu pantă uşoara pentru toate tipurile de livezi;
- Pichetatul în triunghi, oferă pomilor condiţii mai bune de captare a luminii directe şi de
distributţe a rădăcinilor în spaţiul de nutriţie. Pe terenurile în pantă, pomii constituie obstacole pentru apa care se scurge la vale şi erodează solul.
Pentru executarea unui pichetat sunt necesare:
• jaloane de 2 m vopsite cu roşu şi alb, pentru a fi vizibile;
• sârmă cu noduri marcată din metru în metru de circa 50 m lungime;
• picheţi, ţăruşi şi maiuri din lemn (0,5 lungime);
• triunghi compas cu deschidere reglabilă (2 - 2,5)
Pe terenurile plane pichetatul începe cu jalonarea laturii lungi, luându-se ca aliniament fix un drum, un gard, o perdea de copaci etc, care există şi nu poate fi mutat usor.
In zonele colinare, unde majoritatea terenurilor sunt framântate şi au diferite expoziţii şi pante, orientarea şi pichetarea rândurilor solicită o atenţie şi o pricepere deosebită.
Pe versanţii scurţi, cu pante mici şi uniforme, pichetatul rândurilor de pomi se face paralel cu curbele de nivel, plecându-se de la un aliniament jalonat la baza pantei sau de-a lungul potecilor făcute de animale în timpul păşunatului.
Pe versanţii lungi ai dealurilor înalte, pichetatul constituie o lucrare mai complexă, care se execută de către cadre calificate cu ajutorul aparatelor de măsurat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu